miercuri, martie 26, 2014

dimineata pierduta

cineva mi-a amputat sufletul
m-a lăsat deschis ca să nu mă mai pot ascunde
m-a adormit cu o vrajă a mâinilor
sau a ochilor
și dacă a fost o împreunare de câmpuri
sau
o simplă astenie de primăvară
ce mai contează
cineva m-a deschis larg cu vârful unghiilor
într-o lumină violet-lila
un vânt blând mătura paginile unei cărți
dintr-un colț al camerei
în celălalt
și foșnetul acela mi se părea raiul
nehotărâte poeme...


să nu plângi pentru mine
să nu te bucuri pentru mine
la următorul apus
cineva îți va spune vorbe dulci
și te vei trezi singură
și goală
într-o dimineață gri gri

Costin Tanasescu



Niciun comentariu: