luni, iulie 30, 2012

duminică, iulie 29, 2012

n-am gandit niciun gand mai frumos

Am "uitat" sa va povestesc ca inainte de Cluj am fost prin Vatra Dornei. Poate pentru ca, desi imi doream de mult sa ajung in Bucovina, am stat 14 ore intr-un oras pe care-l poti vedea lejer in 2 ore>)). Noroc c-am gasit un parc urias, cu a carui umbra m-am imprietenit repede. Cam asta am ascultat in cele 7 ore petrecute in parc>)



Incep sa cred ca ruta e gresita...

No, fain ii Clujul

 
Niste probleme tehnice ale blogger m-au cam redus la tacere in ultima perioada. Am revenit cu cateva poze de la Cluj. Acum 10 ani, cand am vizitat prima data orasul, nu mai vazusem alte orase mari si fiecare piatra mi se parea grandioasa. N-aveam nici aparat foto, care sa pastreze niste "amintiri obiective". Memoria mea afectiva pastrase insa imaginea unei cafenele care avea terasa pe Somes. Am intrebat de ea si prima persoana vorbitoare de limba romana pe care am intalnit-o mi-a spus ca s-a inchis. Am descoperit-o intamplator mai tarziu, se numeste Bricks iar in prima foto e privelistea de care te poti bucura daca bei o cafea acolo. Eu am baut un capuccino cu menta delicios, ale carui poze inca le astept.

 Scarile astea multe iti ofereau o imagine panoramica asupra Clujului...de neuitat.




Singurul regret e ca n-am apucat sa vizitez si Gradina Botanica, din motive si mai regretabile. Dar imi ramane un motiv bun pentru o viitoare vizita>)

duminică, iulie 22, 2012

+10 motive pentru care iubesc vara

Tocmai savuram o felie generoasa si delicioasa de pepene, cand mi-am dat seama ca vara e anotimpul meu preferat. Din urmatoarele motive:



maci
capsuni
cirese
pepene
zmeura
floarea soarelui
porumb fiert / copt
ardei copti
salata de vinete
salata de rosii cu gust
inghetata
Vama.

P.S. probabil ma incearca asemenea revelatii si pentru ca s-a mai domolit canicula :)







miercuri, iulie 18, 2012

dimineti cu floarea-soarelui


 Tocmai ma "plangeam" unui amic ca n-am ajuns anul asta intr-un lan de floarea-soarelui, sa fac si eu niste poze. Trenul lasa in urma lanurile pline de sori si eu raman ca un copil bosumflat la fereastra.
Dar pentru ca se pare ca soarta are grija de copiii bosumflati, azi dimineata mi-a iesit in cale o tanti cu un cos plin cu floarea soarelui. Ceea ce mi-a facut ziua minunata>)


luni, iulie 16, 2012

duminică, iulie 15, 2012

magic


copaci de sticla

Suceava








 "într-adevăr nopţile erau mult mai lungi pe când aveam 15 ani

şi de aceea am scris o poezie despre cum vom scutura galaxiile
eu şi cu tine
ca pe un cireş auriu
ca pe un pom cu mere văratice
noi doi
sprijinind o bicicletă rătăcită printre flori de muşeţel
adică vreau să spun că te cunosc de pe atunci



mă uit la cerul plin de stele şi mă întreb
dacă tu dacă eu
dacă cineva dintre noi va mai trece pe aici la ora asta peste milenii
şi dacă mai singur ca acum"
Silvia Caloianu




"aşa că vezi, iubitul meu vechi, iubitul meu nou


sunt ilogică, îmi lipseşte iarna şi fruntea ta caldă



şi n-am să-nţeleg niciodată de ce scrisul rămâne în locul



omului care pleacă"

vineri, iulie 13, 2012

amr 3 saptamani >)



Mi-e un dor nerabdator de mare si de vacanta. In ciuda faptului ca nu-mi place sa stau la plaja si nu intru in apa. Mi-e dor de linistea de la rasarit si de sunetul valurilor. Mi-e dor de-un albastru imens.
Cu atat mai dor cu cat e aproape o minune ca ajung in Vama si anul asta.
Mai am de numarat 3 saptamani.
Pana atunci, mi-am propus o vizita prin Suceava, apoi un drum Roman - Cluj via Vatra Dornei.
Pentru care tre sa-i multumesc fratelui meu plin de idei>D.

my name is khan

miercuri, iulie 11, 2012

de pe facebook adunate


Ce nu stie distanta, e ca sunt zile in care m-as transforma in vant doar ca sa te mangai pe obraji..


marți, iulie 10, 2012

Splendor in the Grass


S-ar putea sa devin fana Pink Martini:)

duminică, iulie 08, 2012

Perle din Armata Romana:))

1.Fruntasul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca a fost gasit cu o persoana de sex feminin la gardul unitatii în loc sa fie în pat...

2.Sergentul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca imitând vocea locotenentului Ionescu a urlat ca un bou... 

3.Bagati la tartacuta, regulamentul nu poate fi încalcat absolut niciodata, cu exceptia situatiilor prevazute de regulament!

4.Sa nu mai prind picior de soldat nebarbierit prin unitate!

5.Mai rahat, nu mai misca în formatie ca te manânc! 



6.O mâna criminala a dat cu piciorul si a spart chiuveta! 

7.Am auzit un zâmbet în formatie! 

8.Bateti trei pasi si începeti sa cântati cu stângul! 

9. Sa nu mai prind televizorul mergând noaptea prin camera! 



10. Dupa dus: V-ati parfumat ca niste curve! Numai nevasta-mea si fiica-mea se mai parfumeaza asa.

picking up the pieces

vineri, iulie 06, 2012

luni, iulie 02, 2012

poema de azi

tu aveai zîmbetul ala parcă spuneai că trebuie să mă ajut singur că nu am nevoie 
de părinți nici de prieteni nici de animale de companie și nici de dumnezei
de companie și nici măcar de un sex de companie sau de o ploaie
nu am nevoie de nimic doar de mine din cînd în cînd
cineva care să te mîngîie în gînd ca și cum ar așeza peste tine tone de dragoste
și de pămînt roditor apoi ți-ar zîmbi așa neînțeles
de parcă ar zice că n-ai nevoie

nici de băutură nici de țigări nici de căldură iarna sau răcoare vara nici de drumuri
pe care să mergi în căutari ca să te întorci ca și cum nu te-ai găsit
nici pe tine nici pe altcineva n-ai nevoie nici de cer ca să-ți ridici privirea
de la tine însuți nici de bătăile inimii n-ai nevoie ca să știi că e cineva în interiorul tău
cu care te simți bine cel mai bine
dintre ai noștri



Leonard Ancuta

duminică, iulie 01, 2012

revelatii de doi lei

De cînd mă știu am fost "supărată" pe cei cărora nu le MAI pasă. Eu fiind, prin definiție, în tabăra celor cărora le pasă prea mult, pentru prea mult timp.
Și iată c-a venit și ziua în care să constat că nu-mi mai pasă. Nu mă refer la acel nu-mi mai pasă care începe cu un scrîșnit din dinți, continuă ca un chinuitor exercițiu de voință și sfîrșește, eventual, cu victoria ta impotriva ta. 
Mă refer la acel nu-mi mai pasă care vine natural, de la sine, făra niciun efort. Și mai ales fără nevoia de a i te   opune. Acel nu-mi mai pasă care probabil înseamnă că nu ți-a păsat niciodată destul de mult.
Și abia acum, din acești papuci, în care nu mă simt absolut deloc vinovată, realizez că n-am dreptul să port pică altora pentru că nu le mai pasă. Nici măcar atunci cînd acel nu-mi mai pasă doare ca naiba.
Cred că odată ce înțelegi ca alții au dreptul să nu le mai pese, așa cum îl ai și tu, ești mai aproape de acceptare și mai liber.
Și uite așa mi-am adus aminte de prima lecție despre acceptare, pe care am primit-o pe la 16 ani:

"- Sunt lucruri care nu depind de tine și pe care va trebui sa înveți să le accepți.
-Păi le accept, că n-am încotro!, am zis atunci cu un amestec de furie și resemnare.
- Dar nu așa, cu încrîncenare. Asta nu e acceptare. Cu seninătate!"

Eram al naibii de departe atunci de seninătate. Și nici nu bănuiam cîte alte lecții despre acceptare mă așteaptă. Cum poate nici astăzi, cînd sunt împăcată cu mine, nu bănuiesc cîte lecții despre acceptare urmează.