"Intreaga lume e o masinarie uriasa. Aparatele nu au piese de rezerva. Au exact atatea piese cate trebuie. Daca intreaga lume e o masinarie uriasa, atunci eu nu pot fi o piesa de rezerva. Sunt aici dintr-un motiv anume. Asta inseamna ca si tu esti aici dintr-un motiv anume."
Ningea pe Colentina şi erau steluţe în genele ei. Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru şi erau steluţe, steluţe, steluţe în genele ei.
Ningea, ningea, ningea peste Colentina demult, demult... da, dragii moşului, erau... erau steluţe în genele ei.
Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB ningea pe mustaţa mea şi pe gagica în roşu de alături tramvaiele aveau ştergătoare de parbriz şi erau... hai, toţi în cor: erau steluţe în genele ei.
Eram student, era studentă eram eminent, era iminentă şi erau steluţe în genele ei. Aerul era rece, tramvaiele reci maxi-taxiurile abia înfiinţate mergeau toate pe patru roate şi erau steluţe în genele ei.
Ningea uşurel, cu fulgi catifelaţi peste fabrica Stela peste blocul lui Ghiu, peste pomii înzăpeziţi... Ea spunea ceva, dar camera video n-are sonor aşa că nu mai ştiu ce spunea. Ea ma ţinea de mână şi tramvaiul patru trecea şi ningea şi erau... da... da, dragii moşului...
Eu eram copil, ea era o copilă eu stăteam la bloc, ea stătea la vilă şi erau steluţe în genele ei. Eu aveam viziuni, ea avea pandalii restul e în "Poeme de-amor", precum ştii
dar lăsaţi-o baltă, copii: erau steluţe în genele ei. CORUL: Erau steluţe, erau steluţe, erau stelu-u-uţe În ge...eeneee...leeeee... nele eeeeeeeeei!
Aici poemul ar trebui să se încheie dar nu înainte de-a va da o cheie a-ntregii întâmplări: Ea e o fata de peste blocuri şi mări acum e măritată, gravidă, n-are nici o importanţă. Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului Acum nu mai sunt steluţe în genele ei. Acum nu mai e nici o steluţă în genele ei. Aşa, ca să ştiţi, dragii moşului.
eu o citisem prin liceu, a fost printre putinele poezii de Cartarescu ce mi-a placut. Dar de cand am auzit-o cantata, mi s-a intiparit definitiv si irevocabil in memoria afectiva.
2 comments:
Ningea pe Colentina şi erau steluţe în genele ei.
Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru
şi erau steluţe, steluţe, steluţe în genele ei.
Ningea, ningea, ningea peste Colentina
demult, demult...
da, dragii moşului, erau...
erau steluţe în genele ei.
Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB
ningea pe mustaţa mea şi pe gagica în roşu de alături
tramvaiele aveau ştergătoare de parbriz şi erau... hai, toţi în cor:
erau steluţe în genele ei.
Eram student, era studentă
eram eminent, era iminentă
şi erau steluţe în genele ei.
Aerul era rece, tramvaiele reci
maxi-taxiurile abia înfiinţate
mergeau toate pe patru roate
şi erau steluţe în genele ei.
Ningea uşurel, cu fulgi catifelaţi peste fabrica Stela
peste blocul lui Ghiu, peste pomii înzăpeziţi...
Ea spunea ceva, dar camera video n-are sonor
aşa că nu mai ştiu ce spunea.
Ea ma ţinea de mână şi tramvaiul patru trecea
şi ningea şi erau... da... da, dragii moşului...
Eu eram copil, ea era o copilă
eu stăteam la bloc, ea stătea la vilă
şi erau steluţe în genele ei.
Eu aveam viziuni, ea avea pandalii
restul e în "Poeme de-amor", precum ştii
dar lăsaţi-o baltă, copii:
erau steluţe în genele ei.
CORUL: Erau steluţe, erau steluţe, erau stelu-u-uţe
În ge...eeneee...leeeee... nele eeeeeeeeei!
Aici poemul ar trebui să se încheie
dar nu înainte de-a va da o cheie
a-ntregii întâmplări:
Ea e o fata de peste blocuri şi mări
acum e măritată, gravidă, n-are nici o importanţă.
Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului
Acum nu mai sunt steluţe în genele ei.
Acum nu mai e nici o steluţă în genele ei.
Aşa, ca să ştiţi, dragii moşului.
de Mircea Cartarescu
PS - nu citisem poezia asta!
eu o citisem prin liceu, a fost printre putinele poezii de Cartarescu ce mi-a placut.
Dar de cand am auzit-o cantata, mi s-a intiparit definitiv si irevocabil in memoria afectiva.
Trimiteţi un comentariu