negatoscop

imi amintesc foarte bine 
doar câteva lucruri
prima dată când mi-am dorit
realmente să mor şi
n-au fost cuvinte 
fericirea care mi-a dat 
pe dinafară de zâmbet şi
atunci am râs
liniştea când am ştiut 
că oamenii care m-aruncă
nu o să mă uite
aceste lucruri şi 
spaţiul cosmic dintre ochii tăi 
când se-nchid
pieptul tău de adolescent
străzile înfofolite în floare de tei
- soarele asfinţea 
aşa cum se pregăteşte-un prieten
să dea pe la tine după foarte mult timp
neştiind ce să-mbrace şi
până la urmă îşi pune aceiaşi blugi şi
acelaşi tricou tricoul tocit 
pe care nu îl dă deoparte
ceva străluceşte încă în el
ceva din tot ce-a trăit zi de zi
cât a durat depărtarea -


Madalina Nica