joi, februarie 03, 2011

poate ne căpuşam reciproc, disperaţi să-nţelegem de ce nu ne puteam ajuta. uneori, pescăruşii nu au nevoie de mare să stea prin preajmă, doar de gunoaie. şi, în ciuda lor, pot zbura. (...)


în ceafă şi-n piept apele se tulburau aşa cum nelinişteşti marea aproape de mal, unde nu e adâncă, într-o dimineaţă când e complet transparentă, încercând să culegi ceva de pe fund, părându-ţi că străluceşte. vezi apoi că nu e aşa. era doar o farsă a soarelui. 


Madalina Nica

Niciun comentariu: