luni, februarie 28, 2011

uichend capital

Sambata dimineata....metrou. Vantul imi zboara palaria de pe cap, incat ma simt un fel de Mary Poppins. Ger.Caut adresa. O gasesc, dupa ce in prealabil am cautat-o in directia gresita. Deloc surprinzator.  Curs fainut.
Dupa-amiaza libera, all by myself. Paranteza: cred ca nu exista singuratate mai crunta decat aia in care te plimbi prin ger si fara directie, intr-un oras urias in care nimic nu e al tau. Inchid paranteza. Dar cand hotarasti eroic sa schimbi lipsa directiei cu satisfacerea unei obsesii, ajungi la Bacania Veche, gusti diverse bunatati interzise, mananci cea mai delicioasa briosa cu ciocolata, o zana apare ca prin farmec, te pupa si dispare cum altfel decat ca prin farmec:), apoi, eliberata de inca o obsesie, te indrepti ca o floricica prin ger  spre Piata Victoriei, in cautarea Clubului Taranului. L-am gasit surprinzator de usor, si am asteptat  la caldurica Ziua De Dupa si minunatul concert al Alinei. Mi-am lasat piticul sa zburde liber printre taceri care se uita frumos, sa faca stele patrate si sa respire prin fum detaliile unei seri minunate. Cutia Pandorei o lasasem acasa, inchisa bine de tot. In week-end iau cu mine doar prietenul invizibil:).
  Cu toate astea, a trebuit sa plec putin.

Cu trenul de Chisinau:), De parca plecarile nu  erau si asa destul de melalcoolice.
Anyway, melancolia  a trecut cand am aterizat in gara noastra mica, dar atat de familiara. Pe strazile astea, pe care pot sa merg cu ochii inchisi, fara sa am nevoie de confirmari la fiecare 10 minute ca merg in directia buna.
Cred ca e prima data cand merg in Bucuresti si n-am facut nicio poza. Sunt in sevraj de cand a murit aparatul.:)). Si ma pregatesc destoinic pentru sevrajul cauzat de faptul ca mi-am uitat mp3 playerul la Adina.
Of, of, mai mai!

P.S.: Draga Alina, poate te-nduri totusi si faci cumva sa apara undeva melodia cu tacerea care se uita frumos. Nu de alta, dar e last obsession:D

joi, februarie 24, 2011

...dar m-am speriat si.

de zile bune ma batuie refrenul asta si m-am tot prefacut ca-l ignor. pana cand m-a izbit pe facebook

"O persoana dependenta care isi pune in aplicare viciul, nu cauta pe cineva care sa o ajute sa se insanatoseasca, dimpotriva, cauta pe cineva langa care e sigura ca poate ramane dependenta. (..) Oricat de prosti carpaci am fi in ale vietii, fiecare simte nevoia sa detina singur controlul propriei existente. Cand cineva ne ajuta, ne irita puterea si superioritatea acelei persoane implicate in ajutorul dat."

Tot Iadu-i mai sigur:))

O murit șî uica Moane, zâs șî Tuțu Damijeană,
Alfel, om dă omenie, să ce leji cu el la rană,
Că-i plășea ca să trăiască șî spunea mereu așa:
- Măh, șe faină-i viața asta, mor cu zâle după ea!

Ș-uice-așa, că bietu Moane, care n-o fost om prea rău,
O ajiuns el după moarce drept la Bunu Dumezău:
- Uice-ncoașea cum stă traba, Ăl dă Sus înșepe-ai spune,
Ai facut șî fapce răle, ai facut șî fapce bune.

Ce cunoașce toată lumea, nu dă ieri-d-alaltăieri,
C-ai cam tras-o cu răchia șî cu iama pân muieri,
Numa ț-ai plăcit păcatu pântru c-ai șciut să fași
La bisăriși daruri mulce șî la oaminii sărași.

D-aia m-am gângit acuma șî ț-oi spune care-i baiu,
Poț să iei dân două, una: Iadu necurat sau Raiu!
- Șe sa zâc io? Țucu-Ț mila, i-o răspuns atunșea Moane,
Raiu ăst-a’ dumetale îi un loc dă milioane,

C-are-o linișce șerească, râuri mulce șî vergeață,
Șî muieri dân ălea sfince cum n-am cunoscut în viață;
Șî mă jior, m-ar plașe Raiu, să alerg pân iel, dăsculț,
Da’... aleg mai bine Iadu, c-am în iel precini măi mulț!

Sorin Olariu

marți, februarie 22, 2011

prima tragere

....la sorti, desigur.
pe care am castigat-o vreodata.
Aflati de la mine ca Coelho si altii care au tot batut campii ca atunci cand iti doresti din tot sufletul ceva, intregul univers comploteaza pentru implinirea dorintei tale, au fost mincinosi, naivi ori nu s-au bazat pe studii empirice:))
Experientele mele repetate demonstreaza la un prag de semnificatie mai mic de 0, 01 ca sansele ca o dorinta sa ti se implineasca scad cu cat dorinta e mai puternica. O...si n-am descoperit doar eu asta:))!

Pentru a confirma concluzia Andreei, ca sunt dusa rau, urmeaza bancuri cu si despre psihologi:

Inainte aveam personalitati multiple. Acum noi toti ne simtim foarte bine.


                                             
Doi behavioristi , dupa ce au facut dragoste:
-Draga mea, eu vad ca tu te-ai simtit bine. Acum, vrei sa-mi spui te rog, cum
 m-am simtit eu?



De cati psihologi e nevoie sa schimbi un bec? 
De niciunul. Becul se va schimba singur, cand va fi pregatit. 



-Doctore, imi suna ceva in ureche.
 -Nu raspunde. 

ma tu non passi mai...

cu mandrie va prezint obsesie nou - noutza:



Alte motive de mandrie pe ziua de azi, nu prea sunt.
Poate alta data:).

luni, februarie 21, 2011

...and I stumble

nu reusesc sub nicio forma sa scap de ultima obsesie muzicala. e pe repeat de ieri.
cu un ultim efort, am dat search macy gray, plina de speranta ca sigur descopar alte melodii la fel de faine si sigur una din ele se va lipi de neuronul singuratic, care nefiind capabil decat de obsesii dupa chipul si asemanarea lui, va fi astfel reorientat:))
ei bine, nu.
macy gray nu mai are melodii la fel de faine.
asa ca imi iau resemnata obsesia in brate si ma duc la nani.
nu inainte de a mai asculta o data,  de doua ori:

I try to say goodbye and I choke...
I try to walk away and I stumble...

fereste-ma, Doamne, de mine insami, ca de alti scorpioni ma apar singura:))

,Un om a rămas izolat pe malul unui râu împreună cu un scorpion. Dornic să se slaveze, omul a încropit o barcă. De îndată ce barca a fost gata, i-a zis scorpionului: "Nu am idee ce să fac cu tine acum! Dacă te las aici, ai să mori de inaniţie şi apoi are să mă mustre conştiinţa fiindcă te-am abandonat. Să te iau cu mine, e periculos; ştiu că ai obiceiul să înţepi şi ai putea să mă omori"..."Te rog, ia-mă cu tine. Salvează-mă şi am să-ţi fiu recunoscător",  a replicat scorpionul supus şi smerit. Omul a crezut cuvintele duioase şi lucide ale scorpionului, aşa că inima i s-a îmbunat şi l-a luat pe scorpion în barca sa. Pe la mijlocul drumului, când omul se simţea în siguranţă şi avea încredere deplină în jurământul scorpionului, iată că animalul s-a repezit la piciorul său şi l-a înţepat. Omul n-a mai putut vâsli, aşa că barca s-a legănat pe apă până ce s-a răsturnat. Când nu mai era nici o şansă de supravieţuire, omul l-a întrebat pe animalul care-l dusese la dezastru: "Acum, că tot murim împreună, spune-mi şi mie un lucru. ştiai că ne vom răsturna şi vom muri împreună dacă mă înţepi. Totuşi, ce argument ai avut să ne omori pe amândoi?". Iar scorpionul, inocent, i-a răspuns: "N-am putut să mă abţin"!

Povestea de mai sus ne spune că "a sta cu un scorpion în aceeaşi barcă" sau a ne imagina că-l putem salva fără ca el să ne omoare apoi este... o iluzie.

Evită să fii cu scorpionul în aceeaşi barcă; iată o conduită care-ţi poate salva viaţa. 
Ajută-l, dar stai departe de el.

duminică, februarie 20, 2011

...and I choke

obsesie veche, reactivata de un radio pe care-l deschisesem ca sa scap de alta obsesie:))
merge gimnastica pe refrenul asta, de-mi vine sa mai cer un set de exercitii :P
prietenii....eh..prietenii stiu de ce:P


Macy Gray- I try
 
 Asculta  mai multe  audio   diverse

sâmbătă, februarie 19, 2011

zambetul necesar

O fetita tare draga mie i-a zis maica-sii ca e Jiminy, constiinta ei. N-a apucat femeia sa se bucure prea mult de rolul important ce i-a fost atribuit, ca pustoaica a completat prompt: "da, o voce mica, pe care n-o baga nimeni in seama":))
sau
In timp ce maica-sa presta celebrele manevre parintesti de distragere a atentiei cu cai verzi pe pereti pentru a "pacali" copilul sa "manance tot", fetita cea draga o priveste, sprijinita intr-un cot si-i zice:
 - Jimy, chiar esti amuzanta. Dar mai bine te duci la bucatarie sa speli vasele si-ti aduc eu farfuria cand termin.

Cum sa nu fiu mandra??

:)

iluzia

"Cand pomeneste cineva ca a atras-o nu omul in sine, ci potentialul lui, izbucnim in ras. - toate am fost atrase de cineva pentru ca eram sigure ca are nevoie de incurajarile noastre pentru a-si perfectiona calitatile."

"Acest tip de incarcatura emotionala -  scanteile, combinatiile chimice, dorinta arzatoare de a fi cu acel partener si de a face relatia sa mearga - nu este prezent in acelasi grad in relatiile satisfacatoare, pentru ca nu intruchipeaza toate posibilitatile de a incheia vechile conturi si de a prevala asupra a ceea ce a fost candva coplesitor. Tocmai aceasta posibilitate de a indrepta vechiul rau, de a castiga dragostea pierduta si de a cuceri acceptarea refuzata in copilarie, constituie cauza chimica inconstienta care determina indragostirea lor."

Robin Norwood

vineri, februarie 18, 2011

"eu, mai sfios decat un iris"

‎"O cetate goala e o cetate care rezista prea mult cu portile inchise."



"Eu nu am decat intelepciunea
de a-mi pune mainile in buzunar 
cand e frig (...)
si de a intoarce spatele celor ce ma provoaca. (...)
Eu nu am decat intelepciunea 
de a cunoaste diferenta 
dintre caprioara si sarpe (...)
Nu am decat intelepciunea
de a-mi aduce aminte de mine 
si de a ma lua 
drept ceea ce sunt." 


A. Paunescu

miercuri, februarie 16, 2011

prietenul meu invizibil

are un trecut fara cicatrici majore si un prezent in care ma invita, intreaga.
ii plac lucrurile simple si nu confunda linistea cu monotonia.
e frumos ancorat in realitate. chiar cand realitatea nu e frumoasa.
stie ca zaharul nu e sanatos si mancarea lui preferata e salata de rosii. adora inghetata.
cand ma priveste, irisii lui se transforma in licurici.
nu face promisiuni. nu spune niciodata intodeauna.
imi cara rucsacul urias. ma ridica in brate ca sa fac poza, de sus, unei inimi de piatra.
are destula incredere in el cat s-o imparta cu mine.
cat sa fie ocrotitor fara sa sufoce.
banalitati necesare.

puterea sa alegi

Intre noi e atata pamant,
Intre noi echilibrul e frant.

Intre noi sunt si varste si legi
Si e dreptul ce-l ai, sa ma negi.

Pumnii tai sunt cuprinsi de tumult
Parca-ar plange, asa ii ascult
Nu-nteleg prin ce dubiu ocult
Parca simt ca te stiu de demult.

Inainte e drum, numai drum,
Pe ce cale acum sa te-ndrum
Cand partida-i pierduta oricum?


Puiu Cretu - Puterea sa alegi
 
 Asculta  mai multe  audio   diverse

marți, februarie 15, 2011

mai tare ca ironia sortii

"Daca provii din parinti alcoolici, s-ar putea sa devii o persoana depresiva din doua motive: trecutul tau si mostenirea genetica. Ironia sortii face ca emotia unei relatii cu cineva care sufera tocmai de o asemenea boala sa te tenteze foarte tare".


duminică, februarie 13, 2011

stay

supremul inutil

"într-o cutie de lemn
pe care ne sprijinim mâna
ţinem închisă tăcerea supremă
ca ultim argument"

stefan ciobanu

sâmbătă, februarie 12, 2011

lucruri despre care e mai bine sa taci

vantul care bantuie dement strazile
zgomotul de ferestre sparte
gandul ca ti-e dor sa-ti fie dor
si ca daca am fi numai voci
totul ar fi mult mai simplu.

jiminy



o voce mica, pe care n-o baga nimeni in seama

vineri, februarie 11, 2011

in ziua cand

Ducu Bertzi - in ziua cand va fi sa vii
 
 Asculta  mai multe  audio   pop

strong winds

cica in nord va fi iarna
si in sud primavara
dar peste tot vor bate four  strong winds.
brrrrrr!

joi, februarie 10, 2011

miercuri, februarie 09, 2011

anti

supermarketurile gem de "dovezi de dragoste": inimi rosii si roz bombon, ursuleti mari, medii si mici samd, etc.
nu-mi amintesc sa ma fi gasit vreodata indragostita nici 14 februarie, nici Dragobetele. asa ca nu stiu cum se vad lucrurile din cealalta parte a baricadei.
din coltul meu, toate kitchoseniile  de sezon nu fac decat sa-mi aduca aminte
ca nenea asta avea dreptate.


luni, februarie 07, 2011

rezolvabil

e unul din cuvintele mele preferate.
exista oameni adorabili si oameni rezolvabili:)).
eu fac parte din a doua categorie.
lucru incurajator, pentru ca nu mi-am dorit niciodata sa fiu o aporie. m-ar demotiva complet.

asadar, se da o zi cu un cer albastru - albastru
o incercare entuziasta de primavara.
un soare care te imbratiseaza ocrotitor exact cand aveai mai mare nevoie
un vanticel care ti se joaca bland prin par.
se ignora jegul din tren si mirosul oribil.
se mai da o prima sedinta de kineto.
de care ti-a fost friiiiica.
si de la care iesi stralucind,
ca pasarea colibri renascuta din propria cenusa
sau, ca sa nu poetizam inutil
ca un pinocchio dezafectat, pe care un gepetto binevoitor si pus pe glume
l-ar reasambla si l-ar invata din nou sa danseze.
tot drumul pana acasa, in zambetul meu s-au nascut licurici
cu care as fi putut impodobi o suta de brazi de craciun.

That's fontilili  I like!

P.S: la fel ca zana mea si ca alte scorpiute, cand sunt suparata imi dau voie sa mananc porcarii. pentru ca simt o nevoie imperioasa, iar motivatia de a-i rezista si de a fi good girl e....undeva la genunchiul broastei. Pentru exemplificare, ieri am mancat chipsuri, guma de mestecat (chestii care au fost forbidden cu aniiii) plus friptura de porc.:)).
      la polul opus, cand sunt ok, readopt un comportament alimentar rational:))
      iar cand sunt really happy, aproape nici nu mai simt nevoia sa mananc.
      Momentan, o salata de varza ar suna delicios!

duminică, februarie 06, 2011

La multi ani, mare Tudor mic!




spam

primesc destul de des mailuri cu subiectul:
"icsulescu wants you to confirm ", in care icsulescu e un id cu care n-am nicio treaba.
de obicei le sterg, fara alte reactii.
de data asta insa, spamul si-a ales prost momentul:
ofc, toata lumea WANTS ME TO CONFIRM.
mie cine mama naibii imi confirma, hm?

yeah...

nu am chef azi

dimineata incepe cu iluzia de liniste de dupa furtuna
daca n-ai avut mai multe cosmaruri decat poti duce, inseamna ca si noaptea a fost ok.
dar starea se reinfiltreaza incet, in fiecare neuron, obsesie cu obsesie.
nod in gat langa nod in gat pana se-mpletesc
intr-un hohot stupid.
zilele astea mi-a esuat lamentabil exercitiul zilnic
sanumaplang.
si-mi ramane un  ultim strop de luciditate.
cat sa nu neg.
si sa nu fug.

astept cuminte sa treaca micul demon.
doar sunt o bantuita cu experienta, ce naiba!

vineri, februarie 04, 2011

joi, februarie 03, 2011

‎"Experienţa nu o poti cumpăra, dar poti plăti pentru asta"

cine ma cunoaste dincolo de carapace stie
cu ce pret mi-am castigat linistea.
care nu e perfecta, nu e sublima, dar e ce mi-am dorit din tot sufletul.
victoria mea asupra mea insami.
cand eram jos de tot, as fi dat orice sa-mi spuna cineva ca victoria asta e posibila.
cineva care a fost jos de tot si stie.
am avut noroc.
sa intalnesc oameni care-au crezut in mine mai mult decat credeam eu atunci.
am avut noroc sa pot reconstrui o oglinda intreaga.

cand eram copil, mi-am promis multe. toate incepeau cu "cand voi fi mare..."
si toate se-nvarteau in jurul unei singure idei:
"ca tata nu".
Sunt mare. Si-mi tin promisiunile. Sau nu le fac.

Invatasem la scoala ca oamenii sunt foarte diferiti.
Ca binele meu poate fi groaznic de rau pentru altcineva.
Am inteles in sfarsit mai bine decat mi-ar fi explicat orice carte
Ca oglinzile nu ne tin neaparat impreuna.
Dimpotriva.

ce a fost, a fost

poate ne căpuşam reciproc, disperaţi să-nţelegem de ce nu ne puteam ajuta. uneori, pescăruşii nu au nevoie de mare să stea prin preajmă, doar de gunoaie. şi, în ciuda lor, pot zbura. (...)


în ceafă şi-n piept apele se tulburau aşa cum nelinişteşti marea aproape de mal, unde nu e adâncă, într-o dimineaţă când e complet transparentă, încercând să culegi ceva de pe fund, părându-ţi că străluceşte. vezi apoi că nu e aşa. era doar o farsă a soarelui. 


Madalina Nica

si sau

"să cauţi siguranţa zilei când oraşul întreg se clatină ca un pod de pontoane 
cu o blândă înţelegere ca aceea dintre un melc şi un copac bunăoară (...)
adevărul este o gură care în ultima clipă îşi aminteşte să tacă
şi care îşi muşcă buzele până la sânge
să nu piardă nicio scânteie de bunăvoinţă (...)

pentru că nu i se potrivesc hainele groase ale indiferenţei
poate să plângă nu să se plângă"



V. Mihalache

miercuri, februarie 02, 2011