duminică, octombrie 24, 2010

ganduri de duminica

Imi propusesem sa fac o groaza de lucruri azi. In loc de asta, am dormit pana la 12...and it felt great:D
Pentru ca, pana la urma, am terminat aproape tot ce-mi propusesem. Astept ora 18, sa facem stele patrate.
Si ma gandesc ce norocoasa sunt ca am parte, macar din cand in cand, de cate o zi din asta, tihnita.
Ma uitam, pe facebook, la toate femeile de-o varsta cu mine, care au familie si copii. De fiecare data sunt "uimita" de faptul ca eu nu-mi doresc asta. Si nu e "nu-mi doresc"-ul ala de "strugurii sunt acri", ci "nu-mi doresc"-ul de "scuipa-ti in san". Am incercat sa inteleg de ce lucrurile astea "normale la varsta mea" sunt asa de...straine de mine. Si am inteles. Tin prea mult la linistea mea. Linistea de dupa o zi lunga de munca...linistea din cate o zi de week-end. Asta s-ar numi...egoism. Din nou am incercat sa inteleg acest egoism. Pentru ca stiu ca nu sunt un om rau.
Sunt un om care la 26 de ani are nevoile unei adolescente. Am fost un copil - adult, straduindu-se cu disperare sa-i multumeasca pe altii, sa faca tot ce se poate ca sa fie..."bine"....vorba lui Hagi:)). Am fost un copil care n-a primit ce a avut nevoie atunci cand a avut nevoie. N-o spun nici acuzator, nici compatimitor. Pur si simplu constat.
Si-uite-asa, sunt un adult-copil...cu putin efort..un adult - adolescent. Egoist. Exuberant. Cautand linistea. Tinand cu dintii de ea. Cautand fericirea. Chiar cand dureaza 5 minute. Un adult care nu are de oferit ce ofera altii...pentru ca nu a primit atunci cand era nevoie. Mai are de primit. Mai are de oferit. Mai are de gustat. 
Un adult -copil care totusi mi-e drag. Si de care promit sa am mare grija.
Gata, am inteles:)

L.E: cineva a ajuns pe blog, google-ind "ce fac cand apare fereastra albastra". pai cum, ce faci???? o deschizi larg, desigur:D

2 comentarii:

Anonim spunea...

Hmm... frumos si ciudat sa te zaresti pe tine insuti printre randuri. :) Ma regasesc in copil- pus inainte de orice alt substantiv :P Si ma regasesc in cautari: de liniste, de fericire, de loc care sa-ti apartina si caruia sa-i apartii.

Cand despre 'femeile de varsta noastra' care au ceea ce e considerat normal si despre cat de departe ni se par acele lucruri normale si asteptate la un moment dat... there is a time for everything. Iar lucrurile vin toate la timpul lor - cred in asta cu tarie.

Viata fiecaruia are felul ei de a se implini sigura, iar lucrurile de care n-ai nevoie acum ti se vor potrivi ca o manusa alta data (poate). Sau poate nu.

Mda, divaghez :) Is faine privirile astea inapoi si inainte.

fontilili spunea...

foarte fain sa se regaseasca cineva in ce exprimi. de obicei eu sunt cea care se regaseste in ce scriu altii:)