marți, martie 30, 2010

cand lui flori i-e dor de petale

m-a apucat un dor subit sa reascult "Petala" lui Andries cap - coada.
de fapt, nu chiar subit, ca ma bantuie de zile bune, fara sa fi gasit "momentul potrivit".
momentul potrivit e...chiar acum.
e ca un dus care te spala
de oboseala
de tristete
de lipsa de chef
e ca un dus care te lasa
cu zambetul pe buze.

aparent, nimic special



la floarea asta:

poate numai faptul ca am primit-o cadou in octombrie, si de atunci a tot inflorit si reinflorit
insorindu-mi frumos cabinetul.
acum ceva timp, am constatat ca "murise", avea niste puiuti de floare care nu mai cresteau deloc, pareau sa se fi vestejit.
frunzele ei verzi au fost singurele care m-au impiedicat sa o arunc.
Si astazi am descoperit ca infloreste iar.
si ca e cat se poate de vie.
asta a fost cadoul simplu, neasteptat si minunat
al zilei de azi





ochii mi-au ramas de copil









am primit pozele intr-un mail, autorul imi este necunoscut. le-am postat pentru ca au puterea magica de a transforma o dimineata de marti intr-o dimineata frumoasa:)
.

luni, martie 29, 2010

just like heaven




m-a binecuvantat aseara Zana cu melodia asta minunata.
din prima clipa mi-a sunat reconfortant de familiar. Nu ca as mai fi auzit-o vreodata.
dar mi se pare varianta feminina de la the cure - the only one.


Si ce am descoperit singura e asta: In My Secret Life, intr-o alta varianta decat Cohen, la care am devenit alergica in urma unor nefericite intamplari.
Poate totusi or fi si vieti secrete inocente, mai stii?



Enjoy!
Imi doresc si va doresc o saptamana primavaroasa!



duminică, martie 28, 2010

nu toţi redevenim copii

zi făinuţă azi
în ciuda norilor morocănoşi de dimineaţă şi a ploii torenţiale de seara.
am văzut Alice în Ţara Minunilor şi am înţeles multe:
 - că faza cu 3D e pe bune, nu e doar un efect placebo, cum tindeam eu să cred. Adevărul e că explicaţiile pe care le-am auzit eu ("e ca şi cum ai fi în film") nu erau foarte...convingătoare. 
 - că da, să vezi filmul pe un ditamai ecranul e o experienţă foooarte diferită de cea din faţa calculatorului.
 - că sunt o norocoasă că am prieteni, amici 
 - că sunt foarte, foarte norocoasă că mă pot uita la "Alice în Ţara Minunilor" ca la o poveste, nu ca la un studiu de caz. Ideea cu care am rămas eu din film a fost că, pentru ca un lucru imposibil să devină posibil e esenţial să crezi că e posibil. Şi că ar putea fi interesant ca înainte de micul dejun să îţi imaginezi 6 lucruri imposibile". Scena mea preferată a fost cea în care Alice, înainte de a lupta cu monstrul, numără cele 6 lucruri imposibile în care crede. După film, am fost stupefiată să decopăr că există oameni incapabili să mai vadă povestea şi să se mai bucure de ea. Şi care în loc de poveste văd doar un diagnostic psihiatric.

În mine n-o să moară niciodată nevoia de poveste. 
Şi zâmbetul pe care mi-l pictează pe faţă fluturii albaştri.


nod

Prima data a fost ca un cutremur, care a daramat tot, din temelii, improscandu-mi mereu praf in ochi. De fapt, era doar constatarea simpla, ca o persoana cu care pana ieri imparteai o multime de lucruri, poate, peste noapte, sa nu mai vrea sa imparta nimic cu tine. sa n-o mai intereseze. sa nu mai fie motivata. just like that. fara vreo explicatie logica. fara vreun motiv anume.

Ca orice prima lectie, asta a fost o lectie grea. Din care mi-am jurat sa invat.

Ce urmeaza dupa nod e foarte diferit de ce ai construit inainte de nodul ala.
Asa de diferit, ca nodul nu prea isi mai are rostul.
Decat ca dovada a neputintei tale de...letting go.

A doua lectie a fost ca un tsunami. Si asta a rasturnat totul cu susul in jos. Cred ca unul din lucrurile cele mai grele care i se pot intampla unui om e sa vada ca alt om, in care a crezut pana in panzele albe, la care a tinut cam tot pana pe acolo, pentru care ar fi bagat ambele maini in foc ca e..."un om bun", e facut, de fapt din cu totul alt aluat.

Greu, dar a trecut si asta. Cu amintiri dureroase razboindu-se pe viata si pe moarte cu amintirile frumoase, cu cicatrici...dar a trecut.

Si e aproape incredibil ca, dupa ani, ajungi sa vorbesti despre omul care ti-a fost candva asa de aproape ca despre un strain. Ca il SIMTI cu ADEVARAT STRAIN.

A treia lectie m-a gasit...calita. A fost...o furtuna ca oricare alta. Aceeasi constatare simpla ca azi te apropii in deplina incredere de un om, care maine te loveste unde a aflat el ca doare mai tare.

De fiecare data cauti scuze. Care sa explice de ce firul s-a rupt. Si sa justifice nodul. De cele mai multe ori, scuzele sunt greu de gasit. Si singurul lucru pe care il explica e incapatanarea ta de a "ramane atasat de clipa mai mult decat doreste acea clipa". Incapatanarea de a "impaia cainele".

Trebuie doar sa te uiti cate cazemate te inconjoara cand incerci sa te reapropii de acel om, dupa nod. In cartea de identitate scrie ca e acelasi om pe care inainte de nod il primeai pur si simplu, cu bratele deschise.
In spatele cazematelor scrie ca, daca te-a lovit o data, poate sa o faca oricand.
De aceea
Ce urmeaza dupa nod e foarte diferit de ce ai construit inainte de nodul ala.
Asa de diferit, ca nodul nu prea isi mai are rostul.


Noapte buna, copii!

sâmbătă, martie 27, 2010

reflex 13

În ochii tăi mă vindec
şi mă scald,
Ne ţinem, unul altuia,
de cald
Sau noaptea, poate,
numai de urât…
Eu nu te-ntreb
de unde-ai coborât,
Tu nu mă-ntrebi cât stau
şi unde plec…
Şi, uite-aşa, trec zilele,
cum trec,
Şi, uite-aşa, vin nopţile
cum vin,
Dar dacă încă vreau să te mai ţin,
Din când în când, visând,
pe braţul meu,
O altă zi se va-ntâmpla mereu
Şi-o altă noapte se va-ntoarce-n noi,
Să ne convingă, totuşi, pe-amândoi,
Cât de frumos e cerul şi de-nalt
Privit, prin somn, cu ochii celuilalt.

George Ţărnea

A fost odata o gaşcă

vesela ca o zi de mai
gaşca manca floricele si bea ceai de fructe
se plimba prin Copou
si stătea la coadă la Ieftinica.
de Florii hoinarea prin Gradina Botanica
si avea un fel al ei de a fi fericita.
gaşca asculta melodia asta:


Asculta mai multe audio Muzica

iti aduci aminte?

prin urmare nu


Asculta mai multe audio Muzica


Prin urmare, nu mă mai iubeşti 
Numai vrei comori înflăcărate 
Vrei de-acum comori adevărate 
Fapte, nu himere şi poveşti 

Zici acum că toate au un sfârşit 
Zici acum că toate-au fost doar planuri 
Vrei pesemne, dincolo de geamuri 
Să mă faci să cred că ai murit 

Ai dreptate, alte limbi vorbeam 
Şi-alte zări ţinteam pe-aceleaşi vorbe
Sub tristeţi şi lacrimi monoconde
Două frunţi străine-ncruţişam 
Prin urmare, nu mă mai iubeşti 

fontilili in Tara Minunilor

fu o sambata plina de treaba
si mica...si mare:P.
de fapt, inca mai e.
dar maine se anunta zi faina de tot:
o sa merg in sfarsit la film!!!!!!
(cineva ti-o fi ascultat rugile, zana buna:D)
N-am mai fost la un film deeeee..cativa ani. Cred ca ultimul film pe care l-am vazut la cinema a fost 3 luni..numaistiucate saptamani si cate zile, la care m-am oripilat impreuna cu fetele mele dragi, in Iasi. Si, cu toate ca filmul fu o drama pe care n-as mai vrea sa o revad, experienta in sine ramane o amintire de neuitat. Mai ales ca filmul a fost urmat de o minunata seara in camin, taman in vremea cand eu tanjeam atat de mult dupa studentie.
Asa ca maine va fi Alice in Tara Minunilor, 3 D. Marturisesc ca neam de neamul meu n-a mai vazut un film 3D si sunt curioasa ca o maimuta picata din cocotier:)
Sa fie week-end, dara!

vineri, martie 26, 2010

"oamenii mari incap in suflet
oamenii mici nu incap nici in ei insisi"

despre clima

"Dar tacerea nu m-a facut mai intelegator. In mine staruia o furie ce refuza sa se topeasca. (...) Nu era atat din pricina ca nu aveam rabdare cu boala ei. Asta puteam sa inteleg. O detestam pentru ca nu se purta a o mama. Nu, nu o detestam doar, o uram de-a dreptul. Nu era nimic din ceea ce credeam eu ca este o mama. simteam ca n-am avut niciodata o mama. (...)
Intotdeauna in primavara rasului ei se amestecau frunzele moarte din iarna nebuniei care o distrugea.
Trebuia sa ajung intr-o zona cu clima temperata."
Alan Alda

joi, martie 25, 2010

miercuri, martie 24, 2010

veste buna ziua are

Anul asta Folk You ne va bucura ceva mai devreme, in perioada 15 - 18 iulie 2010.
Yuuuuupppppyyyyyyyy!
Numar lunile:)
Sa ne intalnim sanatosi!

primul/prima

leapsa preluata de la Neamtu:

primul cuvant pe care l-am spus: nu se mai stie, dar in imaginatia mamei la 9 luni ziceam deja poezii:P

prima zi de scoala generala: speriata de bombe, nu era un mediu prea prietenos. Niste funde albe, uriase, pe cap..le-am urat din prima pana in ultima zi de scoala. Uniforma apretata, in care ma simteam ca o statuie.

primul sarut: asa si asa

prima formatie care mi-a placut la nebunie: cred ca a fost Colibri

primul cd cumparat: recunosc rusinata: Madalina Manole. In apararea mea, pot spune doar ca ...eram adolescenta.

prima zi de liceu: cred ca nu a fost prin nimic speciala, pentru ca nu mi-o aduc aminte. Poate si pentru ca am facut liceul in acelasi loc unde am facut gimnaziul. Din prima zi de gimnaziu imi aduc aminte un blond cu ochi albastri si tunsoare smechera, care ocupa prima banca din randul din mijloc:))).

primul cuvant pe care mi l-a adresat prietenul/prietena cea mai buna: o fi fost.."buna" ?...pentru ca nu imi pot imagina ca as fi prietena cu cineva nepoliticos:)

prima zi de facultate: era chestia aia plictisitoare, cu deschiderea anului universitar. niste neni imbracati in constume "abureau" un amfiteatru plin cu boboci. Studentia a devenit cu adevarat interesanta abia prin anul 2.

prima restanta: n-a fost, dar am fost foarte aproape de vreo 2 ori.

prima zi de munca: tot prin adolescenta, vindeam la un chiosc. Un nene mi-a cerut o data "napolitane joi". Mi-a luat vreun minut pana sa inteleg ca e vorba de Joe. Muncind am inceput sa inteleg ca e obositor sa fii adult. Dar util.

prima postare pe blog: 6 august 2006

marți, martie 23, 2010

family portrait

"Sarcina mea, ca de obicei, era sa traduc ceea ce facea sau spunea in codul a ceea ce intentiona in realitate."

"Prima regula a logicii - aceea ca un lucru nu poate sa existe si sa nu existe in acelasi timp si in acelasi sens -  a devenit un fel de mantra pentru mine. O aplicam la orice. Poate ca motivul pentru care-mi placea asa de mult era acela ca se deosebea radical  de prima regula a paranoiei cu care eram obisnuit, conform careia orice poate fi altceva"

Alan Alda

luni, martie 22, 2010

find a way to make me smile




Evidemment, tu l'aimes encore,
Je le vois bien tu sais, et puis alors ?
Mais pour l'instant ferme tes yeux, passe ta main dans
mes cheveux.
Je veux entendre, ton cœur qui bat, tu sais, je crois qu'il chante pour moi 





se pare ca de cand nu m-am mai uitat eu la tv, au aparut reclame cu melodii faine:)

duminică, martie 21, 2010

să nu-ţi împăiezi niciodată câinele

"Pierderea câinelui a fost mai puţin tragică decât recuperarea lui. Acum, că era împăiat, devenise doar o parodie fără substanţă, a lui însuşi.(...) El ne amintea că lucrurile nu vor mai fi niciodată cum au fost.(..) Oricum, nu amintiri voiam eu, eu voiam câinele. (...) Efortul de a-l păstra părea să-l facă să dispară şi mai mult. (...)
Acum înţeleg ceva mai bine şi îmi dau seama că împăierea câinelui înseamnă mai mult decât ce se petrece atunci când transformi un trup mort într-un suvenir. Este, în plus, ce se întâmplă, când rămâi ataşat de orice clipă de viaţă mai mult decât doreşte acea clipă.
Memoria poate fi un fel de taxidermie mintală. care se agaţă de prezent după ce acesta a devenit trecut."

"În ziua aceea am învăţat o lecţie preţioasă: dacă un şarpe cu clopoţei crede că poate înghiţi un şoarece, probabil că aşa stau lucrurile. Nu presupune că ştii ce gândeşte un şarpe decât dacă eşti şi tu unul."

Alan Alda

cica


asa arata tristetea


asa arata parerea de rau


si asta ar trebui sa urmeze 


sâmbătă, martie 20, 2010

russian roulette



versurile nu imi spun mai nimic
dar melodia are o forta, un..ceva al ei, care ma face atenta de cate ori o aud la radio.

happy fontilili

N-am mai iesit de secole
la un ceai
o cafea
sau o maslina:).
Ar cam fi momentul.
Pana si primavara e de acord.
So, maine zbor spre Bacau.
Yupppppyyyyy!!!!!

dragul de el:)

"Cînd mă vedeţi că pierd cuvinte
Ca un şofer în derapaj
Înseamnă că la mine-n minte
Sînt prăjituri şi e masaj..."



A. Andries - Normal

vineri, martie 19, 2010

because it came from you


Asculta mai multe audio Muzica


Asculta mai multe audio Muzica

vreau trăistişoara mea....!!!!!

zâna mea a dispărut:(
am pierdut numărul zilelor de când...
e absolut normal pentru o zână, I know.
şi, într-un fel, am început să mă obişnuiesc cu faptul că oamenii dragi dispar din viaţa mea fără preaviz.
când eram..."mai mică" mă întrebam if i did something wrong.
m-am întrebat şi acum.
but i didnt.(aici ar mere un smiley nedumerit....foarte nedumerit)

mi-e dor de-o melodie care sa-mi asedieze iremediabil sufletul si neuronul.
de un refren care sa spuna TOT, in cateva versuri.
si pe care sa il ascult intr-un repeat nesfarsit.

iar melodia ar trebui sa fie noua, nemaiauzita si nemaintalnita.
sa fie wow -ul catorva zile.

can you help me?

pana una alta, ma hipnotizez tot cu dragul meu Andries:

"Ai fost Alba ca Zapada, parasita de pitici....."
:)

miercuri, martie 17, 2010

delfinii nu


Morala: delfinii nu musca oamenii impacati:)
cu sine

marți, martie 16, 2010

luni, martie 15, 2010

duminică, martie 14, 2010

nu. pur si simplu nu!

in seara asta am ramas sa dorm la sor-mea.
si fiindca tot am ramas, m-am uitat la ce se uita ea:
schimb de mame.
Prima familie - oameni veseli,care stiu sa se bucure de lucrurile simple, sa se relaxeze,  sa isi arate dragostea.
Mi-a adus aminte de parintii Andreei. Sweet story!
In a doua familie, el era masculul pe care il detest. Langa care n-as sta nici 5 minute, chiar daca ar fi ultimul mascul de pe Terra. Se pricepea de minune sa dea ordine, sa verifice daca sotia a sters zilnic praful impecabil, daca masa e aranjata perfect. Aranjata nu ca sa se simta ei bine, ci pentru eventualitatea in care ar veni cineva sa-i vada, pentru ca pe domnu...il cunoaste tot barladul. A..domnu nu era vreun star de cinema, avea o munca obisnuita. Si cred ca numai in mintea lui bolnava il cunostea tot barladul. Era sa faca atacuri de cord pentru ca fata de masa nu e asezata perfect, piureul nu e estetic in farfurie, bibeloul a fost mutat....Familia lui functiona atat de minunat sub pretioasa lui stapanire, incat sotia recunostea ca e nevoita sa-i ascunda diverse lucruri, ca sa evite scandalul. Fiica-sa a preluat modelul strutului.
Si el a ramas convins ca "asa trebuie sa fie lucrurile", ca asa e "normal si bine"
De 5 ori in 5 minute mi-a venit sa sparg televizorul.
De 100 de ori in 5 minute am compatimit-o pe nevasta-sa. Care, ajunsa sa vada ca se poate trai si altfel, s-a intors acasa mult mai trista decat a plecat. 
Si de 1000 de ori mi-am spus ca, decat asa, mai bine singura.
Eu i-as decapita pe astfel de indivizi:))
Sau i-as trimite in jungla, sa dea ordine si sa fie sefii maimutelor
Sau ai tigrilor.
MRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

filmele serii



Primul a fost "Freaky Friday", urmarit la tv. O, da, am tv...suna tare ciudat in casa asta:)) De fapt, tv-ul a fost aici cu muuuult inaintea mea, doar ca era un simplu decor, pentru ca atunci cand l-am cunoscut eu, deja murise.
Astazi insa, my magic brother a facut o minune:P (cand e el happy, mai face si minuni:P).

Al doilea film a fost "I can't think straight". Bine, eu cred ca nu pot gandi altfel decat straight. Pentru ca pot fi toleranta, la nivel teoretic...inteleg. Dar tot mi se pare...ciudat acel gen de imagine. Daca ma gandesc ca am fost pe punctul de a renunta sa ma uit, pentru simplul fapt ca nu era pe gustul meu coloana sonora, cred ca pot admite...linistita, ca sunt un om cu...prejudecati. Nu arunc cu pietre, n-am dreptul. Dar...intorc privirea...

Insa, daca scriu pe blog despre filmul asta, e pentru ca mi-a ramas o idee in neuron, urmarindu-l:
ca nu poti fi fericit pana nu te accepti si ca nu te accepti cu adevarat decat atunci cand ai curajul sa te arati si celorlalti, asa cum esti, orice reactie ai starni.
Ideea nu e noua, nici pe Pamant, nici la mine in neuron.
Doar ca a fost asa, un insight in plus.

sâmbătă, martie 13, 2010

pfiuuu...doar atat?

54%How Addicted to Blogging Are You?
Created by OnePlusYou - Free Dating Site

he's just not that into you

multe de invatat din filmul asta


about meaning what you say 
without saying what you mean

chit ca incepe realist si se termina...ca-n filme
oricum, un film numa bun de vineri seara.

si faza cea mai tare a fost
"friday I'm in love" - ul de la sfarsit
care imi bantuise neuronul inca de la pranz
desi n-am mai ascultat melodia de luni bune.
clar, urmatorul playlist va fi the cure:)

vineri, martie 12, 2010

friday I'm....

zi grea azi.
in primul rand ca e vineri. si in loc sa fiu in love, sunt la munca:P
ore multe..si grele.

acu, ca m-am terminat de plans, sa postez citatul care mi-a gadilat sufletul dimineata, in autobuz:

"Ii cazuse un trandafir salbatec in suflet, si nu-l putea gasi, si ii venea mereu in ochi mahnirea unei bucurii, si-n nari parfumul trandafirilor."

I. Teodoreanu


Gata, la treaba!:D

joi, martie 11, 2010

suppose


Asculta mai multe audio Muzica

I never loved nobody fully
Always one foot on the ground
And by protecting my heart truly
I got lost in the sounds

Suppose I never ever saw you
Suppose we never ever called
Suppose I kept on singing love songs
Just to break my own fall

miercuri, martie 10, 2010

cicatrici

Acuma mi-au ramas doar cicatricile
Si s-a facut deodata atata liniste
incat pot sa le numar
si chiar sa le privesc
              cu ochi superstitiosi
de teama sa nu ma priveasca si ele.
......................................................
Ma-ntreb daca am vreme
               sa decid, alegand
din cicatrici, pe una,
               mai expresiva, poate,
pe care s-o ajut sa nu dispara.
Imi trebuie-o dovada a luptei
               desi nu va fi
nici judecata, nici judecator, desi
ar fi mai bine sa o las inchisa
in carne, ca pe-un palid scorpion.

Nina Cassian

Sisif

pentru ca, de lenesa ce sunt, citesc in paralel cartile de la zana.
si pentru ca am un teanc de alte carti pe lista de asteptare
azi am primit cadou doua carti.:)
una din ele de poezii:)

"Mi-am facut un sentiment
 din frig amestecat cu piatra liliachie
un sentiment solid ca o casa
in care cresc un soarece
pentru ca, din cand in cand,
                sa-mi rontaie
singuratatea


si-atunci singuratatea mea gaurita
e un fluier pe care cant melodii
                 atat de acute
incat se prabuseste casa.


si-atunci imi fac un sentiment
din frig amestecat cu piatra liliachie"

Nina Cassian

vis de primavara

Tocmai am primit pe mail un ppt cu flori de primavara.
Destul de contrastant cu gerul de afara.
Insa imaginile mi-au adus aminte un vis din una din noptile astea.  Probabil pentru ca am tot decupat copaci infloriti, in vis inflorisera toti copacii. Ma plimbam pe strada si dintr-o data, am costatat cu uimire ca toti copacii erau plini de flori...le simteam mirosul atat de drag. Eram cu o fetita si stiu ca i-am strigat: "J, uite, au inflorit copacii!!!" 
Insa eu eram mai fetita si mai fericita decat ea.
La ce vise absurde am eu uneori, asta a fost de o fermecatoare simplitate.
Numa potrivita pentru melodia asta:


De care nu ma satur, cum nu ma satur de copacii infloriti.

luni, martie 08, 2010

poem complicat

dacă ți-aș scrie acum ar ieși un poem de dragoste
ar fi un text lung
despre frunze despre pietre despre copaci
aș spune cum alunecă zilele prin mine 

.....................................................
cum fac tot felu de calcule supercomplicate
din care îmi iese mereu egal cu zero. 

.......................................................
împart totul
cuprinsă de panică
împart ca să nu fiu singură.

......................................................
aș putea să scriu un text despre asta
un poem de dragoste cu o algebră a lui
un poem complicat
despre cel mai simplu lucru din lume.



Ioana Negoescu

curcubeu

"tu esti mai mult decat stii
tu esti tot ce eu am uitat
tu esti ce-as putea deveni
de fapt, tu esti cerul spalat,
indelung asteptat"

sâmbătă, martie 06, 2010

fereastra

postul asta e din categoria "intamplari faine" si "la ce foloseste un blog:)
de dimineata, mi-a bantuit obsesiv neuronul, o strofa din poezia asta, scrisa de Adrian Paunescu:


"Am trecut pe stradă fără de nădejde
Şi în ochi ninsoarea scânteia,
Biciuit de viscol sufeream câineşte
Şi-am văzut lumină la fereastra ta.

Şi-aş fi vrut desigur şi să-ţi fie bine.
Şi-aş fi vrut desigur şi să-ţi fie rău,
Ştiu că la veioză mă citeai pe mine
Ca să descifrezi destinul tău.

Tu, plângând în casă, eu - plângând afară,
Sanctităţi de lacrimă eram,
Dacă-aş fi ştiut c-o să te doară
Îţi dădeam c-un bulgăre în geam.

Ce mai faci, iubito? Ce mai zici de toate?
Nu-i aşa că rezistăm frumos,
Conservând orgoliu şi singurătate
Tu, la geam cu lampă, eu, în geruri, jos?

Mai coboară totuşi de lângă fereastră
S-o pornim prin viscole înot,
Şi să ne-amintim iubirea noastră
Şi că poate n-am murit de tot."

A fost o vreme, in adolescenta mea, in care am citit toate poeziile lui Adrian Paunescu care se gaseau la biblioteca municipala. Cam aceeasi vreme in care stateam pana la 2 -3 dimineata, sa urmaresc Cenaclul Totusi Iubirea, pe tele7abc. Cam aceeasi vreme in care m-am indragostit iremediabil de folk.

Ei, pentru ca strofa cu bold imi bantuia iremediabil neuronul, am cautat-o pe google.
Fara succes.
Apoi am avut ideea salvatoare: mi-am adus aminte ca gasisem candva blogul lui Andrei Paunescu. Tot google m-a ajutat. A intrebat acolo de poezie. Si am primit-o.
Si sunt foarte fericita.
Cam atat.

Vis de iarna

stiiiiu, stiu ca suntem in martie.
doar ca, taman acum, in martie, am gasit minunatul ceai.
ceaiul studentiei noastre.
ceaiul preferat al Andreei.
cu pliculete ambalate individual, in hartie rosie.
cu o aroma minunata de fructe si scortisoara.
ma uitam la raftul cu ceai, absolut vrajita.
si am cumparat doua cutii:))
pentru ca, atunci cand fontilili descopera ceva bun sau frumos, trebuie sa imparta cu toti cei dragi.
bine, cu toti cei dragi, dispusi sa primeasca:)

vrea cineva un Vis de iarna?

numaisuna






vineri, martie 05, 2010

luna nu-i doar una

e iar iarna:)


din aia curata si prietenoasa:)


Asculta mai multe audio Muzica

noapte de unul singur



Aud un pian prin zapezi cristaline
Si nu sunt cu tine , vai nu sunt cu tine
Chopin – un concert de pian oarecare
Si calea e lunga si noaptea e mare.

De iarna ma satur , de planset te saturi
Iubiri intre noi in o mie de paturi
Si primavaratec ninsori mai sfasie
Voalul miresei in noaptea tarzie.

Se-aud ciudatenii si fiare in noapte
Si ninge himere si ninge cu soapte
Mi-e dor ca de propria-mi copilarie
De tine , aceea ce n-a fost sa fie.

.................................................
Pendula ca streangul de moarte e gata
Se misca de parca ma strange cravata
Ma tarai pe coaste , te caut pe perna
Si noi ce spuneam ca iubirea-i eterna.

Si uite ce grabnic se-arata si trece
Si sangele-n rana lovita e rece
Aud un pian , un Chopin de departe
De care n-ai parte, de care n-am parte.

Un mut pianist se rasfira in stele
Si mainile lui bat in coastele mele
Atat as voi sa te vad inc-o data
Si-aceasta ca ultima noastra rasplata

.....................................................

Asa cum acum esti dusa departe
Bufneste-un pian prin ulucile sparte
Si-o luna roscata insangera plopii
Iar eu cu nimic nu mai pot sa te-apropii.

..........................................................

Te-as cere-napoi insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere.


Asculta mai multe audio Muzica

miercuri, martie 03, 2010

luni, martie 01, 2010

de la Gino:)

mi-a placut mult de tot, tocmai pentru ca e foarte simplu:)
martisorul:P
ca despre Gino nu-mi permit sa emit astfel de pareri:D

it's spring time

pentru ca s-a decretat oficial PRIMAVARA si mai ales pentru ca nu mai suportam bretonul care imi scotea ochii:P
azi am hotarat sa gasesc momentul potrivit de a trece pe la frizerie.
pana la tunsoarea dorita mai e, ca parul asta creste..in ritmul lui:))
intrebare intrebatoare: la care din imagini se uita fontilili cu maxim interes?:P

adevarul e ca, dupa o iarna promisa calduta, care s-a transformat subit intr-un dus rece, imbratisez primavara cu tot sufletul meu fontililic