duminică, ianuarie 31, 2010

Aduceti-mi cenusa:))

sa mi-o pun in cap, desigur:)

Scriam acum ceva vreme ca m-am lasat pagubasa de puzzle-ul cu Sighisoarameadraga, pe care n-am avut rabdarea, perseverenta si..ce ar mai fi trebuit...sa il rezolv.

Si ca astept sa ma "umileasca" Adina, cu vestea ca l-a asamblat in cateva ore.
Iata dovada:




Iarta-ma, Sighisoarameadraga, ca ti-am fost o domnita delasatoare:))

L.E. Adina spune ca nu lipeste puzzle - ul, pentru ca tocmai asta e farmecul jocului, asamblarea. Teoretic, sunt de acord. Practic o suspectez de masochism:)

because trying isn't always better than not trying at all

sâmbătă, ianuarie 30, 2010

primavara incepe cu mine

pentru ca azi am fost inspaimantator de harnica:P
si pentru ca ma incapatanez sa lupt cu viroza,
m-am gandit ca merit un cadou.
asa ca mi-am facut doua:))

bebe din martipan:)






citatul din neuron

„Dar cand e necesar sa ucizi, se intreba mergand spre hol, si isi raspunse tot ea, Cand e deja mort ceea ce e inca viu.”

Jose Saramago

vineri, ianuarie 29, 2010

joi, ianuarie 28, 2010

tot din "cauza" lui Gino

care mi-a aratat acest clip





mi s-a facut un dor nebun de Vama cea cu minunatul Folk You, cu neuitatele rasarituri, cu cele 100 de nuante de albastru, cu cele 1000 de gusturi de libertate.

imi mai aduc aminte drumul spre nori

In seara asta, Gino a fost intr-o dispozitie de "melancolie de aia buna".
Si si-a adus aminte melodii de demult, pe care le-a impartit cu mine.
Asta e una din ele
Ca o auditiva ce sunt, de obicei nu dau importanta clipului.
Acum insa m-am uitat si la imagini, de dragul amintirii.
Si am recunoscut, uimita imagini din Sighisoarameadraga
Ar fi posibil sa ma insel, dar nu cred.

Reactia mea de oau a fost insa explicata de faptul ca la vremea cand a aparut clipul asta, eu habar n-aveam de Sighisoarameadraga.
Erau doar imagini faine de la tv si atat.

Acum insa, aceleasi imagini invie o mie de amintiri cu soare.
Ce chestie!

O, mame, mandre mame:)


trebuiau musai pozate hainele verzi ale lui Fat Frumos,
(mai ales ca eu le-am ales:P)
precum si topul best mothers:)


Bîrfa din cabinetul stomatologic

Cică în Irlanda femeile violează bărbaţii pe stradă.
Şi dacă o femeie agresează un bărbat, poliţia nu intervine.
Dar dacă un bărbat "atinge" o femeie, fie şi cu o floare, imediat i se pun cătuşele.

Dacă o fi chiar aşa, înseamnă că mai există dreptate pe lumea asta:)).




luni, ianuarie 25, 2010

profetia ce se auto implineste

"Indienii dintr-o rezervaţie izolată îl întreabă pe noul şef de trib dacă iarnă va fi friguroasă sau blândă. Tânărul şef de trib nu e deloc familiarizat cu tradiţiile străbunilor, aşa că le spune să culeagă vreascuri şi se duce apoi să telefoneze la Serviciul Naţional de Meteorologie.
- Iarna va fi friguroasă?, întreabă el.
- Aşa se pare, i se răspunde.
Şeful de trib le spune oamenilor lui să strângă mai multe vreascuri. După o săptămâna, sună iar:
- Sunteţi siguri că va fi foarte frig?
- Absolut siguri.
Şeful de trib le spune oamenilor să strângă toate lemnele de foc pe care le găsesc. Peste o săptămâna sună din nou:
- E aşa cum mi-aţi spus?
- Va fi cea mai friguroasă iarnă din istorie.
- De unde ştiţi?
- Pentru că indienii strâng lemne de foc că la balamuc!"


"Din cauza recesiunii, pentru a economisi costurile la energie, luminiţa de la capătul tunelului va fi stinsă. Semnat: Dumnezeu"



no comment

Din Jurnalul National

Nani, nani, Fat Frumos!




Nicu Alifantis - Cantec de leagan
Asculta mai multe audio Muzica








Nicu Alifantis - Cantec de somn
Asculta mai multe audio Muzica

Victorie?

Te-am iubit disperat, ortodox şi eretic,
Te-am iubit protestant, protestînd,
Te-am iubit în cuvinte mai mult ca aievea,
Arzînd şi arzînd şi arzînd.
Te iubesc în sfîrşit, fără stări delirante,
Inima mea-i un organ anatomic şi atît,
Fără tremurul mistic zvîcnind la turnante,
Fără nodul de lacrimi din gît.
Te iubesc, deci metodic, egal, eficace,
De la pupa la prova, cu tot cu catarg,
Ca matelotul cuminte ce spală puntea pe brînci
Fără să vadă în larg.
Ce victorie mare, aş zice totală,
Ce era de ucis s-a ucis elegant
Cum ai sparge în vis un vas cu parfumuri
Rostogolite în neant.
Ce victorie mare, aplaud-o tu,
Pune steagul ei hohotind în fereşti
În vremea asta sufletul meu pompează nebun
Sînge în versul din care lipseşti

Ana Blandiana


Nicu Alifantis - Cantec de victorie
Asculta mai multe audio Muzica

duminică, ianuarie 24, 2010

fantana de culori

"Daca juca printre randuri numele grecoaicei, scris cu raze parca, erau de vina numai ochii obositi, ca lacrimau. Maro i se parea un cuvant ca o muzica in suflet. (...)
Ivan ingana in el, ca o impacare: Maro e un nume ca o cadere de stropi in havuz, cand e apusul fantana de culori"

"Vine scarba de viata la om, din cand in cand, il prinde de chica si-l duce la oglinda: "asa ai fost ieri, omule!" Pe urma, tot de chica, il duce la alta oglinda: "poftim, asa esti acum!" Insul face ochii mari, de vitel la poarta noua si nu se mai recunoaste - nu mai stie care-i el, cel adevarat! Pilda asta, ca sa afli ca nu-i lege in lume sa stea in picioare ca o lumanare la nunta - ca omul e ca floarea cu palarioara cu funde galbene in varf: se schimba dupa vreme si se intoarce dupa soare"

G. M. Zamfirescu


Zmeul




A

Acum

Adorm aproape ariceşte

Atunci

Adormeam aşteptând aripi albastre.

Acuarele acopereau amarul,

Aburul ascundea arme albe.

Aceasta aberatie-

Armură antitristeţe.

sâmbătă, ianuarie 23, 2010

N

ninge nefiresc
nelinisti nebanuite nasc noroiul
nuferi nemorti
narcise nevii
noua nori nedaruind nimanui niciun nod.

noi nu.
nicaieri.

vineri, ianuarie 22, 2010

Mergem la Sibiu!!!!!!!

intr-o zi cu soare:P

fiindca asa a zis o zana:)

si pe zane le cred pe cuvant,

mai ales daca is Scorpionice:P

VREAU.

SA TREACA.

GERU!!!!!!!


atunci nu eram si acum nu mai sunt

"era pe vremea când soarele era o acadea
pe care o luam de pe cer ori de câte ori
voiam să schimb cerul gurii

pe vremea când în fiecare fulg de nea
era o lume unde mă aştepta câte o bunică
să îmi schimbe aşternuturile inimii

era pe vremea când păsările
duceau în burţile lor morţii în ţările şi mai calde
nu ştiam nimic
lacrimile nu mi se transformaseră încă în zale

era pe vremea aceea când mi se spunea
că o să cresc mare
şi o să am umerii laţi cât orizontul

era pe vremea cănd confundam
curcubeul cu şiretul
zborul cu luatul în braţe
dormitul cu părăsirea celor dragi

era pe vremea când
dacă mi s-ar fi povestit de viaţa de acum
m-ar fi înfricoşat zmeul cel rău
care îşi va vedea chipul în oglindă tot restul vieţii
drept pedeapsă

Stefan Ciobanu

nimic special

Ger.
In statia de autobuz un copil se cuibarea in bratele lui taica-su.
Erau frumosi.
Ger.
Langa mine s-a asezat un betiv.
Fara politeturi, cum ar fi sa ceara permisiunea.
Mirosul meu "preferat".
Incercam sa ma hipnotizez cu albul de afara.
Ger.
Primavara incepe cu tine.
Primavara incepe cu maine.


joi, ianuarie 21, 2010

aproape filosofic, as zice:P

Mă iubeşte cineva, acolo, sus..

Nu ştiu dacă am mai zis aici că îmi place munca mea şi nu mă văd făcînd altceva, cu acelaşi drag. Poate şi dintr-o oarecare teamă de schimbări majore, poate fiindcă am investit mult timp, efort şi suflet în ceea ce fac.
Cert e că munca e partea vieţii mele care merge bine.

E greu de prins în cuvinte bucuria pe care o simt cînd, dintr-o mogîldeaţă care nu zice nimic "fac" o mogîldeaţă care îmi povesteşte ce a făcut la grădi, unde sunt şi ce fac mama, tata şi alte rude sau ce film a văzut la tv.
E drept că lucrurile se petrec în timp, nu vezi minuni de azi pe mîine. Însă cazurile fericite în care le vezi te fac să simţi că "viaţa e frumoasă şi merită trăită".

Tot drept e că nu toate zilele sunt grozave, munca asta e plină de "lupte cu morile de vînt". Sunt seri în care ajung acasă plutind ca o legumă în oala cu ciorbă, pentru că unu sau doi au urlat cîte o oră, continuu, pentru că am impresia că vorbesc singură, fiindcă fac de 1000 de ori exerciţiile de imitaţie şi copilul nu face vreun progres, fiindcă îi cer cana a 2000-a oară şi el pare complet de pe altă planetă.


Dar

Asta mă face să observ şi să valorizez lucruri minuscule, pe care altcineva nici nu le-ar băga în seamă.
Azi am fost fericită de 3 ori:

O dată, cînd, după lupte seculare, în care aproape îmi pierdusem speranţa, am constat că A. începe să înţeleagă. Înţelege cam 6 cuvinte şi numai eu cu ai lui ştim cîtă muncă e în spatele ăstor 6 cuvinte.

A doua oară, cînd alt A a făcut "ham ham". După ce ore în şir am vorbit singură. Ham hamul ăla îmi dă curaj să vorbesc mai departe:)

Şi a treia oară, cînd F mi-a spus emoţionat că a luat un 8 la autodictare. Şi cînd am constatat că, după alte lupte seculare, reuşeşte să memoreze propoziţia pe care o are de scris. Am văzut mulţumirea de pe faţa maică-sii şi mi-am zis, a treia oară pe ziua de azi,

Mă iubeşte cineva, acolo sus!

fapta "crestineasca" pe care un scorpion ar "rasplati-o" cum stie el mai bine

Am primit pe mail poezia asta poeticoasa si trebuia musai sharuita:

Povestea sotului prins cu pantalonii in...vine

Draga mea, nu fi nervoasă,
S-a-ntîmplat netam-nesam:
Cu maşina înspre casă
Prin furtună conduceam..

Cînd deodat' din şanţ apare
Drept în fata ochilor
O... ceva, o ... arătare,
Şi-am frînat să n-o omor.

Era palidă şi trasă,
Udă, plină de noroi
Şi-am zis "hai, te iau acasă
Să mănînci ceva la noi."

S-a spălat, i-am dat mîncare
Şi-o camaşă, dar nu-i bai
Era dintre cele care
Tu nu le mai foloseai.

I-am dat fusta de matasă
Şi-un pulover galben-pai.
Fiindca te făceau cam grasă,
Tu nu le mai foloseai.

Rupţi, pantofii din picioare
I-am schimbat – o bucurai! –
Cu acel model pe care
Tu nu îl mai foloseai.

Cînd să plece de la mine
M-a-ntrebat pe-un ton şoptit:
"Nu mai ai cumva creştine
Şi-altceva nefolosit?"

miercuri, ianuarie 20, 2010

lecţia de geografie din piaţă

În timp ce îmi căram paporniţele printre tarabe, aud următoarea discuţie între doi vânzători:

"- Ei, încălzire globală, da ci o zîs di încălzire globală în România? Încălzirea globală îi în Haiti, acolo.
- Da undi-i Haiti ăsta...pi ci continent?
- Pi lângî Republica Dominicană, di undi-i fimeia lu Mutu."

Spre ruşinea mea, nu ştiu dacă cei doi aveau sau nu dreptate. Geografia n-a fost materia mea preferată ( între multe altele:P)
Însă pot presupune că e materia preferată a elevilor de azi
dacă
geografia o scrie tot Mutu:P

iti multumesc


jason mraz - life is wonderful
Asculta mai multe audio Muzica

It takes a crane to build a crane
It takes two floors to make a storie
It takes an egg to make a hen
It takes a hen to make an egg
There is no end to what I'm saying

It takes a thought to make a word
And it takes some words to make an action
And it takes some work to make it work
It takes some good to make it hurt
It takes some bad for satisfaction


It takes a night to make it done
And it takes a day to make you young brother
And it takes some old to make you young
It takes some cold to know the sun
It takes the one to have the other

And it takes no time to fall in love
But it takes you years to know what love is
And it takes some fears to make you trust
It takes those tears to make it rust
It takes the dust to have it polished


It takes some silence to make sound
And it takes a lost before you found it
And it takes a road to go nowhere
It takes a toll to show you care
It takes a hole to see a mountain

marți, ianuarie 19, 2010

safe


N-as putea sa spun de ce mi-e draga parcarea alba pe care o vad pe geam in fiecare dimineata.

Poate pentru ca miroase a placinte cu branza, de la patiseria din colt.
Poate pentru ca imi induce asa, o liniste dulce.
Sentimentul ala de acasa e cald si bine,
acasa esti in siguranta,
dupa care am tanjit atata.
Simona era uimita acum cateva zile ca asta e aproape tot ce-mi doresc...
Asa de putin, adica asa de mult...

Nu vreau sa stiu cum o sa fie cand va trebui sa ma mut.

Prefer sa ma uit cum ninge in parcare si sa adulmec mirosul de placinte.

P.S. cica tot inteleptii latini ziceau ca e dulce chinul unei inimi care isi infraneaza bucuria. Uite, aici nu suntem de acord:P N-au decat sa savureze ei dulcele chin.
Eu ador bucuriile topaitoare. O bucurie tinuta in frau nu mai are gust.
Am zis!

luni, ianuarie 18, 2010

"Visam sa trecem de la iarna la primavara, cu un singur pas, ca la sotron"

"Nu eram convins de ce spun. Aveam impresia ca scot cuvintele din buzunare si le arunc, pe langa fata, boabe de porumb in zapada. Le gasisem, intamplator, la mine, dar nu erau ale mele. Nici Fana nu intinsese mana sa le prinda. Simtisem, vorbind, cum creste indoiala si cum acopera, ca doua palme flacara unei lumanari, alt adevar: in iarna ce trecuse, murise cineva, in mine si in sora mica.
Aparam paradisul cu maracini si ispravi.(..) Ce pacat facusem, sa fim goniti din copilarie, ca raufacatorii? Ce floare de cucuta crescuse-n noi, fara sa o stim si-si scursese otrava, fara veste, peste oglinda in care sufletele noastre isi atingeau si imbratisau aripile? (..) De ce se amestecau cei mari intr-o lume care nu era a lor, de ce incercau sa arunce cu noroi peste hotarul pe care noi il adancisem, indaratnic, intre un univers si altul?"

G.M. Zamfirescu

Maidanul cu dragoste

"Dar sufletul acela crud, tavalit prin toata mocirla vietii, faramitat de toate emotiile tari(..) si strepezit de aceste nopti de cosmar si de sfasiere, nimeni n-ar mai fi fost in stare sa-l apere.
Prea curand apropiat de adevarul brutal al vietii, (..) sufletul acesta crescuse rasucit si stramb, ca un copac cu fruct paduret la gust si otravitor."

"Mama, insa, a tinut sa ma convinga ca nu se petrecuse nimic deosebit. Vrabia era sortita sa manance musculite, pisicile mancau vrabii, cainii omorau pisicile...

- Vorba mama-ti, Puisor - a oftat tata. Tu nu vezi? Se mananca unii pe altii...
Am intrebat, aplecat peste masa, cu buzele albe:
- De ce?
- Pentru ca..asa a lasat Dumnezeu!"

G.M. Zamfirescu

sâmbătă, ianuarie 16, 2010

din categoria obsesii fontililice

nu sunt fana mircea rusu.
dar
am auzit melodia asta in vara, la Folk you.
mi-a ramas lipit de creier refrenul.
in ciuda cuvintelor care zgarie, pe alocuri, urechea mea...feminina si feminista

Am cautat vreo luna melodia pe net.
Nu era de gasit.
Am uitat-o.
Insa adevaratele obsesii nu se uita cu adevarat niciodata.
Azi refrenul a revenit in neuron.
Asa, pur si simplu.
Am cautat-o din nou.
Uite-o:


tu cauti in lume un sens
si alte asemenea chestii
traiesti pentru ele intens
si te lucreaza tot felul de bestii.

Viata va merge-nainte dar
era mai frumoasa cu ea.


remember the tinman


o tinichea...
Asculta mai multe audio Muzica

mai bine lasi asa...

vineri, ianuarie 15, 2010

tipic scorpionic, as zice

"Aut amat, aut odit mulier, nihil est tertium"

micul demon

Ca majoritatea oamenilor (sau aşa îmi place mie să mă "consolez"), am şi eu micul meu demon.
Ca orice demon respectabil, şi al meu e irational, dificil de prins în cuvinte.
L-am descoperit în "ciuda" care mă apucă uneori, pe toţi norocoşii care sunt mereu senini, totdeauna cu zâmbetul pe buze, în orice clipă cu gândirea pozitivă la purtător.
Nişte oameni minunaţi, de fapt, în compania cărora să tot stai.

A nu se înţelege că al meu demon preferă reversul: persoanele mereu cu fundu-n sus, totdeaua îmbufnate, niciodată mulţumite. Nuuuuuuu! O fi el demon, dar e unul educat:)

Însă

Îi simt gheruţele uneori. Le scoate, pentru că şi-ar dori să-i vină şi lui zâmbetul atât de uşor, seninatatea atât de "tot timpul"
...nu-i vine.

E ca o foaie plină de corecturi şi ştersături în comparaţie cu o foaie impecabilă.

Şi-i e puţin ciudă pe impecabil.

Dar...
se calmeaza repede :)

Pentru că, îmi place să cred că sunt, în esenţa mea
un om bun.

Şi că, la fel ca în poveşti, a-ţi recunoaşte demonul te ajută să-i diminuezi puterea.

n-am o gură cât o şură!

Azi am fost la dentist.
După o săptămână în care am visat de vreo 3 ori că aveam nişte dinţi oribili, fragili...
fontilili şi prolifica ei viaţă onirică:))

La consultaţie, după ce mi-a făcut "morală" că nu m-aş peria corect, doamna doctor a zis că nu sunt probleme majore. Însă, dacă e să mă iau după numărul coşmarurilor, aş zice că "morala" m-a speriat mai mult decât m-a liniştit "completarea" făcută de ea.

Bineînţeles, ca de obicei, cariile mele îşi găsesc loc unde ne aşteptăm mai puţin (mai ales ea, că eu oricum nu văd mare lucru). Aşa că, de la "nu sunt probleme majore", am ajuns să mă ridic de pe scaun abia după o oră.
În care, la început, frezând cu disperare, doamna doctor m-a întrebat de 50 de ori dacă mă doare. Eu nu şi nu. (Chit că e uşor să te prinzi când mă doare, că-s al dracu de expresivă).
Pentru că măseaua se încăpăţâna să nu doară, dă-i cu radiografii. Apoi alte obiecte şi substanţe introduse în cavitatea mea bucală.
Şi doamna doctor, care insista de 100 de ori: "guriţa mare", părând să nu priceapă că mai mare de atât, nu pot:)). Tot de 100 de ori m-a rugat să nu mai încordez obrazul, părând să nu înţeleagă că fac toate eforturile, dar reflexu e mai puternic, bată-l vina!

La un moment dat, printre ace şi alte chestii pe care le tot introducea, a început să mă doară. Doamna doctor era deconcertată şi m-a întrebat dacă îs sigură:)). Apoi mi-a făcut anestezie, care a durut şi aia, of course, încât mă încordasem ca un arici:)) Sensibiloasă, ce să fac....

Ca să nu mai zic că, în timp ce eu mă chinuiam acolo să casc o gură cât o şură şi să nu fac pipi pe mine ca Mitzura, în acelaşi timp, doamna doctor îi povestea altei doamne despre un pacient cu metastaza pe care l-a avut ieri..o spendoare de poveste, de mă rugam să-i pot transimite telepatic să tacă, pentru că nu toţi suntem doctori..unii mai şi leşinăm.

Când mi-a zis că am terminat pe azi, mi s-a părut că îmi face un cadou.
Şi am iertat-o de toate, pentru că e o drăguţă.
Chiar dacă e medic stomatolog:))

joi, ianuarie 14, 2010

cu cărţile pe faţă

Introducere: acum câteva zile mă "plângeam" lui Manu că m-am săturat de noroaie şi că vreau o iarnă albă. Hocus -pocus, ninge naiv, ca în cărţile lui Teodoreanu şi m-am bucurat copilăreşte, chit că n-am avut timp de poze.

Apropo de cărţi, am găsit pe blogul lui Neamţu o leapşă faină, pe care o voi prelua:

1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Pun semn

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?
Am primit cadou în octombrie o carte cu poeziile lui George Cosbuc. Imi place sa-mi fac cadou carti, eu mie :)

3. Citiţi în baie?
Nu, şi n-am empatizat niciodată cu cei care pot.

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?
Cred că aş putea scrie cel mult jurnale. Însă nu m-am gândit niciodată serios la asta. Departe de mine gândul orgolios că "viaţa mea e un roman". Şi nici nu-mi doresc să fie.

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Dacă întrebarea se referă la colecţiile oferite de ziare, mi se par idei minunate, o modalitate bună de a citi cărţi faine, cu bani puţini. Însă nu cumpăr cărţi de dragul de a avea "colecţia completă", ci doar dacă îmi trezesc curiozitatea.

6. Care este cartea preferată?
pffff..asta e o listă de autori: Paler, M. Ende. Păunescu, I. Teodoreanu, Sorescu, Drumes, Dinescu, M. Preda, Ileana Vulpescu..si altii, de care nu imi aduc aminte acum..iertăciune:)

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
De obicei recitesc doar fragmente

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
Lui Paler i-aş fi spus că multă vreme am simţit că suntem suflete gemene (nu pereche:P).

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Daaaa..aş zice că sufăr de o nevoie aproape patologică de "sharing". Ca dovadă, blogul.

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
- titlul (uneori mă înşeală, dar de obicei nu).
- persoana care mi-o recomandă.
Dacă mă "prinde" în primele 10 pagini, bine, dacă nu, o abandonez, poate fi cea mai celebra carte din lume:))


11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?
Aici îs total de acord cu Neamţu - Gramatica

12. Care este locul preferat pentru lectură?
lungită în pat sau pe o saltea (dacă e vară şi am o curte la dispoziţie)

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
De obicei, în linişte, pentru că savurez cu acelaşi drag şi o carte bună şi muzica, iar a asculta simultan m-ar face să "vitregesc" de atenţie pe una dintre ele.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Citesc, dacă nu o găsesc în format pipăibil, însă mi se pare mai obositor.

15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Di tăti.

16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
Pentru mine, o carte preferată e o oglindă. La fel ca un prieten.

(nu că aş fi adepta clişeelor gen - cartea - cel mai bun prieten al omului).

miercuri, ianuarie 13, 2010

(fara) sfarsit

M-ai făcut să ies pe uşă, ai fugit după taxi,
M-ai gonit mereu, întruna, mi-ai zîmbit ca-n prima zi...
Mi-ai făcut la prînz chiftele, noaptea mi-ai făcut scandal,
Dimineaţa m-ai făcut să rîd în ultimul hal...

Poate nu ştii încă, dar viaţa ta
Se împarte în două...

Ai fost Albă-ca-Zăpada părăsită de pitici,
Mi-ai scos fire albe sute, mi-ai făcut trei riduri mici,
Mi-ai pompat tutun în sînge, la popice m-ai tăiat,
M-ai făcut în cărţi de verde şi te-ai încăpăţînat,

Poate nu ştii încă, dar viaţa ta
Se împarte în două...

Mi-ai cîntat ca Alifantis, mi-ai tăcut cu răutate,
Mi-ai adus la pat cadouri, mi-ai făcut masaj la spate,
Mi-ai jucat puţin şi teatru, mi-ai pus noaptea poezii,
M-ai făcut să ies pe uşă, ai fugit după taxi...



Alexandru Andries - Fara sfarsit
Asculta mai multe audio Muzica

candoare andrieseana:)


Alexandru Andries - Schita albastra
Asculta mai multe audio Muzica

sigur poate

Poate că harta nu-i cea mai bună
Poate că ţara nu-i chiar ce vrei
Poate că vaca chiar e nebună
Şi poate că puii au febră şi ei
Poate că apa e plină de germeni
Şi nici măcar clima nu e ca-n poveşti
Stă cartea deschisă şi-aşteaptă s-o termini
Iar tu de mult nu mai vrei să citeşti

E-ngrijorător
Că dormi pe covor
Şi că patu-i plin
Cu sticle de vin
În chiuvetă ţii
Acte şi hîrtii
Nu-i prea convenabil
Să ştii

Poate că banii ăştia te-ncurcă
Poate că nu eşti făcut pentru şorţ
Poate nevasta îţi dă iar de furcă
Cu noul ei avocat de divorţ
Poate că toţi sînt animale de pradă
De la senator pînă la aprozar
Şi-atunci de ce să nu laşi totul grămadă ?
Cum să mai crezi că nu-i în zadar ?

Liceeni turbaţi
Proaspăt tatuaţi
Poliţişti fricoşi
Hoţi ingenioşi
Totul numărat
Digitalizat
Locul tău deja ocupat

Sigur, poate


Sigur, poate- Alexandru Andries
Asculta mai multe audio Muzica

scurt si cuprinzator

si tie ti-ar placea
daca te-ai vedea
prin ochii mei


Oglinda- Alexandru Andries
Asculta mai multe audio Muzica

marți, ianuarie 12, 2010

waking up 2, de la zâna citire idem

"partea proasta a scorpionilor. este ca ne inversunam sa ne dam cu capul de un zid de sute de ori, repetat. nu pentru ca am fi noi incapatanati sau insistenti. ci pentru ca credem cu sinceritate si seninatate ca al nostru cap este mai tare decat zidul. :)"

de fapt, aş spune că nu credem că al nostru cap e mai tare ca zidul (suntem, în general, realişti).
Ne înverşunăm însă să credem cu seninătate si sinceritate în poveşti. (când ne loveşte câte o eclipsă de realism)

Cred că asta e şi partea proastă şi partea minunată a scorpionilor.
După caz.

Aşa a început...


dragostea mea pentru cărţile lui Ionel Teodoreanu.
Cu o fetiţă, căutând imagini cu milk&toast&honey despre copilărie. Ţineau de "foame".



Mi-am amintit de cartea asta minunată, uitată prin biblioteca alor mei, datorită Zânei.
Şi mi-am zis că merită o poză.
Chiar două:).

În altă ordine de idei, azi am citit din Biblia pentru copii . M-a rugat un băieţel să-i citesc şi, pe alocuri, lectura m-a "prins" şi pe mine. Nu că aş fi devenit subit religioasă.
Am citit despre Toma necredinciosul şi mi-am zis "Uite, mă, scrie şi de mine!":))
"Fericiţi cei ce vor crede fără să vadă..."
Fericiţi, nefericiţi...cine ştie...

Am mai citit fragmentul în care Iisus l-a întrebat pe Petru (parcă) de trei ori dacă îl iubeşte, pentru că de trei ori se lepădase de El.
Nu mi-am putut stăpâni un zâmbet maliţios la gândul: "Deh, Petru era bărbat..."..."răutăcisme"..ştiu.

Mă întrebam care e legătura între Ionel Teodoreanu şi Biblia pentru copii. Şi nu m-am întrebat bine, că am şi găsit răspunsul: nevoia mea de "poveste".

Dacă religia s-ar rezuma la poveştile din Biblia pentru copii, fără tot clanul de preoţi care cred că ştiu ei mai bine cum trebuie să trăieşti, poate aş fi fost mai religioasă.

fîntîni

Şi oricum eu un picior
În scară l-am şi pus
Iată-mă şi uite nu-s
În viaţa mea, de viaţa ta
Atît am de spus.

Părul de etern şi ochii cuminţi
Şi buzele flămînde cu care mă minţi
Sunt fîntîni din care sorbim
Şi zilele grele, şi apele vii.

Dar voi tăcea, cum am promis
În viaţa mea, de viaţa ta
Atît e de zis.


Mircea Vintila - 03 Fantani
Asculta mai multe audio Muzica

"sooner or later you have to wake up"

"Dacă ne naştem de două ori, a doua oară ne alegem locul printre semenii noştri.

Pentru totdeauna."

luni, ianuarie 11, 2010

Si scorpionii se lasa pagubasi cateodata:)

Acum un an si mai bine, am gasit un puzzle de 1000 de piese, cu imaginea cetatii din Sighisoara. L-am cumparat, dintr-un impuls emotional irezistibil :))) si cu gandul ca educ la "batranete" ce n-am educat cand trebuia.
Ajunsa acasa, am constatat ca nu prea am nici un loc in care puzzleul sa stea insirat, pana oi deveni eu geniala:)). Am gasit o etajera, insa imaginea incapea doar rasturnata, nu era deloc comod sa te chiombesti la el.
Dar, am sortat marginile si am reusit chiar sa le asamblez. BRAVOO!!!!

Am sortat apoi, in pungi separate, cerul la cer, copacul la copac..samd.

Am mai asamblat eu 40 - 50 de piese, dupa care M-AM LASAT PAGUBASA. Luni de zile, puzzleul a stat cuminte, abandonat pe etajera. Si era cu SIGHISOARA!!!!

Pana cand m-am mutat si a trebuit sa il pun in cutie. Si sa ma obisnuiesc cu gandul ca puzzleurile mai mari de 250 de piese nu sunt punctul meu forte:)))

De Craciun l-am facut cadou cuiva pasionat de puzzle. Astept sa ma umileasca, zicandu-mi ca l-a rezolvat in cateva ore:)))

A, si de goblen m-am lasat pagubasa. Coseam intr-o vreme cu drag si spor. Acum nu stiu...au disparut si dragul si sporul. Daca or sa se intoarca intr-o zi, stiu unde ma gasesc:)

Post scris pentru concursul lansat de Neamtu:

Intre timp am aflat ce e un router si, daca as avea miraculosul noroc sa il castig ( nu-mi amintesc sa fi castigat vreun concurs vreodata), l-as face cadou lui frate-miu:))

duminică, ianuarie 10, 2010

aproape


Word of the Day: genial
Originally uploaded by abchick

nici n-am ştiut, nici n-am aflat

Întrebare de ce
Întrebare de când
Între mare şi cer şi gând
Mai ai vreme să vii
Mai ai vreme să ştii
Pe ale lumii căi pustii.

Nici n-am ştiut,
Nici n-am aflat,
Când ai venit,
Când ai plecat,

Dar ştiu, mai devreme, mai târziu
O lumină o să fiu
În calea ta.

Vasile Seicaru - Nici n-am stiut, nici n-am aflat
Asculta mai multe audio Muzica

O duminică odihnitoare

I-am trimis pachet lui frate-miu, am fost cu sor-mea la plimbare, am spălat vase. Urmează să spăl rufe şi să gătesc. Creştinii "înflăcăraţi" ar zice că o să ajung în iad.
Eu zic că am folosit timpul în folosul meu şi al celor pe care vreau să îi ajut. Şi că raiul şi iadul există numai pentru cei care cred în ele.
Citisem acum câteva zile pe blogul Mirunei nedumerirea ei cu privire la regula care zice că e "păcat" să speli sau să te speli în zilele marcate în calendar cu cruce roşie (mooamă..câtă morală îmi luam când stăteam la ai mei, pe tema asta!!!). Am mai citit idei asemănătoare şi pe blogul lui Bendeac.

Mă bucur când mai întâlnesc oameni care gândesc asemănător cu mine, care nu înghit pe nemestecate tot felul de "trebuie" sau "nu trebuie", ci se mai întreabă: "cum şi pe cine ajută "trebuie" ăsta?". Sau, cum ar spune ştimnoicine "Ce s-ar intampla dacă nu ai face ce spun unii că trebuie? Ar face asta rău cuiva? Ar face asta bine?"

Mor când aud că e "păcat" să te speli duminica, dar nu e păcat să puţi ucigător.
Sau e "păcat" să faci copii, dacă nu eşti căsătorit la biserică, dar nu e păcat să-ţi abuzezi emoţional (în cel mai "fericit" caz) soţia, căreia i-ai promis tot felul de chestii bombastice într-o biserică, aşa cum "trebuie".
E păcat să-ţi judeci părinţii, dar nu e păcat ca părinţii să bea până devin copii sau să-şi bată copiii.

Sunt "trebuie" pe care eu nu îi înţeleg şi de aia refuz să îi accept.
Din punctul meu de vedere, "păcate" sunt numai acelea prin care răneşti, faci rău premeditat.
Restul sunt reguli inventate arbitrar de nişte unii, pe care alţii le respectă din lenea de a-şi pune întrebări.

Culmea, că n-am nimic cu cei care aleg (?) să respecte toate aceste reguli, n-am nimic cu credinţele lor, pot să le respect . Cu condiţia să nu mi le impună şi mie, să nu dea sfaturi înţelepte despre ce "trebuie", să nu se uite chiorâş la mine când întreb "de ce?"

N-o să cer nimănui să-mi gătească duminica, nici să se spele (decât dacă nu s-a mai spălat demmuult şi tre să-i stau prin preajmă).

Dar nu-mi cereţi să înghit pe nemestecate.

L.E. : tocmai a postat frate-miu o poza ce se potriveste cumva cu acest post:

sâmbătă, ianuarie 09, 2010

maxime minime

"Cine işi poate muta dragostea, o poate şi uita undeva"

vineri, ianuarie 08, 2010

chimia bate geografia:)


Alexandru Andries- 007
Asculta mai multe audio Muzica

din ciclul eu, Andries si lupta cu E - urile.

sau cum sa mananci sanatos nemaimancand mare lucru:))

poezia de azi

nimeni nu poate să-ţi smulgă vreun zîmbet
ochii tăi tac chiar şi-atunci cînd vorbeşti

stai la distanţă şi crezi că e bine

poate c-ar fi dac-ai şti unde eşti

fără greşeli mă strecor lîngă tine
văd cum respiri şi aud ce visezi

iau o felie din buza ta mică

şi o şuviţă de păr - ca dovezi

prima greşeală e cea mai plăcută
cînd ştii c-ai pierdut, dar mai crezi în cîştig

stă în balanţă părerea ta bună

şi - fără momeală - tot trage-n cîrlig

tu îţi închipui c-a fost o-ntîmplare
stai şi fumezi şi miroşi a cafea

hoţul din mine se bucură tare

şi face listă cu tot ce-ar mai vrea

hărţile mele te-arată perfectă
făcută să-mi placi, fericită să vrei

sînt desenate de cei dinainte

mă vor rătăcit şi bolnav - ca şi ei

cînd vin înapoi toată lumea vrea poze
fără trofee nu poţi fi erou ...

eu ascund tot şi spun iar o minciună :
n-am luat nimic, mă duc mîine din nou


Alexandru Andries - Casanova
Asculta mai multe audio Muzica

joi, ianuarie 07, 2010

se ne va


Albano & Romina Power - Quando un amore se ne va
Asculta mai multe audio Muzica

marți, ianuarie 05, 2010

celalalt "daca"...era un "parca":)


Alexandru Andries - Daca (petala)
Asculta mai multe audio Muzica

Dacă aş pleca departe
Fără urme, ca-n poveşti,
Ai veni tu să mă cauţi,
Ai putea să mă găseşti ?
Tare-aş vrea să se întîmple,
S-a făcut aici urît...
Într-un colţ uitat de lume
Eu cu tine doar, şi-atît !

Dacă zeci de ani şi-o oră
Între noi aş aşeza,
Ai găsi cumva o cale
Dacă totuşi s-ar putea ?
Inventez, şi poate de-aia
Îmi răspunzi acum, rîzînd:
"Ora dintre noi s-o scoatem
Anii să-i lăsăm cum sînt !"

Dacă aş uita prin farmec
Cine sînt şi de-unde vin,
M-ai clădi la loc cu grijă
Sau m-ai şi schimba puţin ?
Îmi închipui lista mare
Cu defect după defect...
Nu-i ciudat că tot ce facem
Împreună e perfect ?

vie

Pe (deja celebra) floricica de la Manu am gasit azi o buburuza. Si, da, era vie :)

In timp ce ma uitam pe poze, mi s-a facut dor de Andries, desigur.
Cautand pe trilulilu, "Daca" de pe "Petala", am mai descoperit o melodie faina:)


Alexandru Andries - Daca...
Asculta mai multe audio Muzica


De Crăciun ar fi fost foarte bine,
Apă caldă, zăpadă şi ceşti,

Ai fi fost Moş Crăciun pentru mine,
Ai fi fost pentru mine poveşti,
Şi eu pentru tine...

De-Anul Nou ţi-ai fi luat paşaportul,
Aş fi fost pentru tine şomer,
Am fi fost la Atena cu cortul,
Ai fi fost pentru mine Homer,
Aş fi rupt paşaportul...

De-ntîi Martie te-aş fi dus la mare
Într-un tren pe trei sferturi pustiu,
Aş fi fost Robin Hood - eu călare,
Ai fi fost Lady Marion, ştiu,
Dac-am fi mers la mare...

Luna mai, însă, n-a fost prea bună,
Şi nici iunie, nici iulie, să ştii,
Prea mult aer magnetic din Lună,
Prea mulţi viruşi flămînzi şi cheflii,
Oricum, prea mulţi viruşi...

Luna august se-anunţă comodă,
Vom trăi amîndoi, nu-i aşa ?
Tu vei face parade de modă,
Eu, la fel ca şi-acum, voi cînta,
Se va aplauda...

Cînd să-ţi spun să mai vii, scumpă doamnă?
Să te chem de Crăciun, cum şi ştii,
Să-ţi propun o zi fadă de toamnă,
Cînd puteai atîtea să fii,
Cînd puteai atîtea să fii.
Hai, ghiceşte-ţi în palmă.

Descoperirea se dedica zanei, in speranta ca nu trezeste decat amintiri cu soare:)


Marturisesc ca unul din putinele ganduri pozitive de inceput de an a fost ca pot inlocui fraza " LA ANUL ma duc in la Folk you" cu "ANUL ASTA Vama ma asteapta cu toate povestile ei minunate".

Is un pic nebuna, dar alta mama nu mai face:)

curaj

Tot citind sau ascultând ce mai spun unul, altul despre pierderile care lasă urme
Am avut un insight:
Rănile nu se vindecă singure.
Se vindecă dacă ai curajul să le laşi să se vindece.
Să nu priveşti înapoi, oricât ţi-ar "fugi" ochii.
Să nu te amăgeşti.
Să nu te laşi sugrumat de regrete inutile.
Să nu-ţi schimbi convingerile ca pe şosete.

E uşor de scris.
E greu de găsit.
Curaj.
Dar merită.
Efortul.
Adică merit.
Adică meriţi.

Neaţa!

Dimineaţă cu miros de cafea şi gust de cornuri calde cu ciocolată...
(da, şi în sufletul meu:) )
Mă gândeam că trezitul la 7 n-o să-mi pice prea bine, după ce m-am obişnuit cu o oră jumate de somn în plus, dar m-am înşelat:) Sunt fresh de la 6.30.
Încă de ieri am început săptămâna în forţă, cu chef de treabă şi de "rezolvat chestiuni":))
Asta în condiţiile în care am înjumătăţit porţia zilnică de cafea. (Din două, una, daţi-mi voie:P)
Mă uit în oglindă şi zâmbesc...aşa...fără motiv:P
Semne bune anul are.
Sper să şi ţină.

luni, ianuarie 04, 2010

de la zana citire:

"atunci cand pierzi un iubit, e greu. respiri greu, mergi greu, vorbesti greu si te simti greu. te simti ca o cana fara toarta, ca un cercel desperecheat, ca o vaza fara flori. totusi, cu timpul, piesele puzzle-ului care este viata ta incep din nou sa se imbine. lipesti toarta de la cana, gasesti perechea cercelului in spatele canapelei si pui un buchet de flori nou in glastra.

dar cand pierzi un prieten. un prieten din aluatul bun, care a stat un timp in sufletul tau. care ti-a fost confident si frate bun si tata grijuliu. sau cel putin asa ti se parea. iti pierzi o data cu el si o bucata din inima. care nu se mai poate lipi la loc.

iar durerea cea mai mare sageteaza. atunci cand ti se intampla ceva frumos sau urat. pe care vrei sa i-l povestesti pentru ca stii ca numai el ar intelege frumosul sau uratul intamplarii. si zambesti si pulsul ti se accelereaza pentru ca inima ta se pregateste sa-i povesteasca prietenului drag ce s-a intamplat. dar apoi te opresti la mijlocul drumului. in plin avant. pentru ca iti amintesti ca nu iti mai este prieten. si atunci gandurile iti sunt ca o mana de cirese pe care le intinzi si nu ti le ia nimeni."

duminică, ianuarie 03, 2010

prieten bun

Ieri si azi am "recuperat" toata vacanta: am citit, lenevit, ascultat muzica si savurat linistea. Am cam "exagerat" cu postatu....pentru ca am descoperit prea multe lucruri care mi-au ramas in neuron.


"Eram cu un bun prieten al meu. Mancam covrigi cu sare. (...) Ne simteam bine impreuna.
La un moment dat, prietenul meu imi spune ca i-a venit o idee grozava si ca trebuie neaparat s-o puna pe hartie. (...) Trebuie, deci, sa plece. "Merg si eu! zic. (...)
In ploaie. Strazi. La stanga. Dreapta. (..) Se opreste langa un turn atat de inalt, incat capatul i se pierde in cer. Nu e deloc rigid turnul asta, parca ar fi din sticla topita, in care Cineva sufla spre a-i da o forma anume.(...)
Intram. Prietenul meu ma uita indata pentru o masina veche de scris.
Excentrici. Orgoliosi. Nebuni. Singuri. Nesatiosi. Canta. Picteaza. Scriu. Danseaza. Artistii. Cineva sufla peste ei, de sus, cu aer cald. Cu aer bun. (...)
Ce caut eu aici? imi zic si o voce parca imi raspunde: Atentie, se deschid usile. Urmeaza statia...Cu peronul pe partea asta...si pana sa ma dumiresc, zvarr....ma trezesc afara. Inapoi. La responsabilitati, facturi ce trebuie platite, examene.
Ce repede am iesit. Dar am si ramas. La o masina veche de scris. Pentru ca, v-ati prins - nu-i asa? - eu sunt un bun prieten al meu."
Cornel Mihai Ungureanu

Blândeţea paşilor tăi ( I. Bernea)

Visăm zgomotos trăim pe şoptite
Atât de singuri de parcă am fi împreună
Atât de împreună de parcă am fi singuri

Tu mă iubeşti nu am dreptul să mor
..............................................................

Mă îngrop în pământul peste care a trecut blîndeţea paşilor tăi
...............................................................
Va trebui să-ţi lărgeşti odăile inimii ca să-mi încapă umbra
................................................................
Tu poţi mântui cu un surâs toată neliniştea lumii
Ne regăsim pe necăutate
................................................................
Duioşia dansează printre noi cu tălpile goale
...............................................................
Citeşte-mi chipul în pietre şi aşteaptă-mă acolo unde
Nu e niciodată devreme niciodată târziu
Acolo unde se petrece taina noastră cea de toate zilele.

strugurii s-au copt in lipsa ei ( Zully Mustafa)

"M-am trezit, intr-o dimineata, ca toate sentimentele frumoase pe care le avusesem pentru cineva disparusera fara urma. Uite-asa, brusc, parca cineva pocnise din degete si ma trezise dintr-o hipnoza prelungita.

As fi vrut ca prietena mea sa inteleaga ceea ce eu intelesesem departe de toti, ca exista oameni care nu pot iubi, care nu se pot darui, pentru ca sunt prea preocupati de persoana lor si nu le pasa nici o clipa din existenta lor searbada ca cei de langa ei s-ar putea simti folositi, manipulati."

it's not about u

ain't dead...

che freddo fa


Ma che freddo fa-Nada
Asculta mai multe audio Diverse

sâmbătă, ianuarie 02, 2010

Nopti albe, zile negre (Marian Coman)

"Iti amintesti vinul pe care l-am baut împreuna, zilele si noptile toate în
care l-am speriat pe Dumnezeu cu visele noastre?... Iti mai amintesti de
prietenii pe care i-am pierdut si de cît de mult am suferit pentru ei?... Mai
stii dealurile si vaile pe care le-am cutreierat împreuna?... Sau ai uitat
totul, îngropînd amintirile într-o gaura întunecata a nefiintei?... Dar cum
ai putea sa uiti?!
Ne-am jucat, am cîntat, am numarat stelele împreuna.(...) Am vazut cai murind pentru ca asa voiau cainii, cum tot la fel am vazut oameni murind, in timp ce zeii isi desfasurau cele mai fierbinti dintre banchete. (...)

Cam asta faceam tot timpul cu Catalin. Fabricam vise. Vorbeam o gramada,
povesteam, inventam. Si mai cred ca, în timp ce vorbeam, demonii mei alunecau,
ca într-o clepsidra, în mintea, în inima, în sufletul lui. Si de acolo nu
aveau unde se duce, nu puteau evada. Si nimeni nu întorcea clepsidra. (...)"

"Ramîi în fata usii daca vrei sa ti se deschida;
vezi-ti de drum daca vrei sa fii îndrumat

Nimic nu e vreodata închis, în afara propriilor tai ochi"
Farid Attar

vineri, ianuarie 01, 2010