luni, noiembrie 30, 2009

duminică, noiembrie 29, 2009

four strong winds ...for strong wings


despre azi

Dimineata, am fost cu sor'mea la "Dumbrava minunata". De fiecare data, inainte sa inceapa piesele, ma uit incantata la toti copiii din sala...veseli, curiosi, frumosi, iubiti.

E un semn ca se mai intampla si lucruri faine pe aci.

Iar la sfarsit, cand ies actorii sa culeaga aplauze si flori, e de fiecare data un "spectacol" emotionant. Pe scena actorii se amesteca cu copiii...si parca devin copii...fata fiecaruia se lumineaza de o bucurie greu de descris in cuvinte.

In tren, am mai citit din "Candidatii la fericire", carte care, paradoxal, e plina de povesti faine, dar (majoritatea) triste.

Sa spicuim dara:

"Batranul cel bun din strada Sperantei" e despre un pensionar care, ramas singur, isi da un sens siesi, ajutandu-i pe altii. Primeste in schimb reprosuri de la unii din cei pe care ii ajuta, dar si recunostinta altora. Batranul, se gandeste multumit ca "daca un singur om pricepe fapta si gandul bun, nu e in zadar".
Intr-o zi insa, incercand sa sfatuiasca o adolescenta incaltata cu niste pantofi foarte subtiri sa si-i schimbe, pentru ca "se imbolnaveste de reumatism si nu mai scapa de el toata viata", se trezeste adus la politie, acuzat de huliganism.
" - Si ce va priveste pe dumneavoastra daca face reumatism?
- Eu, domnule comandant, cred ca omul e bine sa faca bine, de asta.
Comandantul il masurase de sus si pana jos. Domnul Manoila zarise in ochii lui o intristare si-o mila fara cuvinte, ca pentru un bolnav incurabil.
- Dar nu oricui. Nu trebuie sa faca bine cu de-a sila. Altfel n-ati fi ajuns la noi. (...)
Peste toate faptele lui bune se-mprastiase o pata urata, vanata, un fel de carie imensa"


"E mult pana cand" e o poveste mai...pozitiva...despre cum unii oameni ("noi, pescarusii mai lasi", vorba lui nea Sorescu") se tem de tot felul de lucruri. Si temerile astea le zbuciuma zilele si noptile..pana cand...devin realitate. Si dincolo de vorba veche, ("de ce te temi, de aia nu scapi"), ramane constatarea ca, odata devenite reale, lucrurile alea, de care iti era groaza, nu sunt atat de....apocaliptice ca in imaginatia ta.
"Cu inima usoara, usor de tot, ca un fulg de papadie purtat de vant, zambi, cu zambetul larg al omului care se poate culca linistit, fiindca n-are nici o grija. Va sa zica asta era tot."
Am trait asta: si groaza, si zambetul eliberator de dupa. Proud of coping.

Restul a fost o duminica de toamna prietenoasa, in care mi-am regasit linistea, atat de greu si de tarziu castigata. Insa atat de "la timp" cat s-o pretuiesc la adevarata ei valoare.

Am invatat ca lucrurile pe care nu le lasi sa moara atunci cand celalalt ti-o cere, transforma o pastila amara intr-o zeama lunga, cu acelasi efect.

And no, you don't get what you give.
And yes, life is not fair.
And yes, that's all I got.

Dupa ce inghiti o pastila amara, ar merge o felie de tort de fructe. Asa ca, "fetili", faceti bine si veniti la mine "un cantec vesel sa cantam".

Cam asta ar fi...

ai putea s-o tragi la sorti


Vasile Seicaru - Lumea pentru toti
Asculta mai multe audio Muzica



Hei, ce ma cheama catre tine n-am uitat
Ce m-aduce in carare nu-i pacat
Lumea-i pentru toti, ai putea s-o tragi la sorti
Hai, incearca, daca poti.

Hei, mi se pare ca te-am auzit strigand
Ti se pare ca m-ai auzit venind

Lumea-i pentru toti, ai putea s-o tragi la sorti
Hai, incearca, daca poti.

Cer, poate cerul mi se pare prea curat,
Poate-am adormit si-am stat prea mult in pat

Lumea-i pentru toti, ai putea s-o tragi la sorti
Hai, incearca, daca poti.

Zid, poate zidul care-a fost si m-a ranit
Peste lacrima ce-n ochi nu s-a zarit

Lumea-i pentru toti, ai putea s-o tragi la sorti
Hai, incearca, daca poti.

sâmbătă, noiembrie 28, 2009

indarjit fontilili aspira

Mai mandra de mine n-am mai fost demult.
In sfarsit mi-am luat aspirator.
Marturisesc ca is o fiinta atehnica.
M-am uitat luuuuung la el si i-am propus:
"Vrei sa fim prieteni?"
Pana la urma, s-a lasat descoperit:P
Si mai ales pus la treaba.
Pana la usurinta cu care fac clatite, insa....mai am de invatat.
Si de imblanzit.
Anyway, casa mea e mai curata, mai uscata.
Merit un premiu!

vineri, noiembrie 27, 2009

aproape sunt sigura ca asta e tot ce-mi doresc:)


Alexandru Andries - Asta e tot
Asculta mai multe audio Muzica



Mergem la concert, mergem la concert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In sfarsit o veste buna saptamana asta!:)
Abia astept sa ascult si sa cant... stiu pe de rost tot albumul:)
Autograf cu 3 inimioare nu cred sa mai "pup" io...dar pot fi happy si asa :D
Cred.



Alexandru Andries - daca am dreptate
Asculta mai multe audio Muzica



Si pentru ca sunt sigura ca are dreptate, ma duc sa fac clatite cu miere.


L.E. am invatat sa le invart ca-n filme :) si nu, n-am lipit niciuna de tavan:P

hm!


LYNN ANDERSON-Rose Garden (I Never Promised You A)
Asculta mai multe audio Muzica

joi, noiembrie 26, 2009

prea putin

N-am decat doua maini.
Cu una te tineam sa nu te impiedici
cu cealalta sa nu zbori la inaltimea baloanelor de sapun.

dar n-a fost bine

N-am decat o inima.
Nu stiu cum reusesc -
de fiecare data o ofer intreaga, desi
de multe ori o primesc inapoi ciuruita.

dar a fost "prea putin".

Am auzit ca, mai nou, sunt la moda
altfel de prietenii.

ce e drept, nu ti-am daruit niciodata
piramida
lui
Maslow

am vrut sa fie fair.

dar n-ai fost.

miercuri, noiembrie 25, 2009

amintire studenteasca...mai putin albastra si mai fara poezie

E vorba de un prof, despre care unii studenti spuneau ca e dracu gol.
Avea o privire rece, de calau senin, multumit de destinul sau.
Mi-a povestit cineva ca lasa studenti sa dea un examen de enspe ori, doar pentru a savura "privelistea". Greu de crezut ca, dupa ce da examenul a cincea oara, studentul ala n-a retinut (fie si involuntar) macar de-o nota de trecere.
Avea insa, acest om "minunat", cinismul, rautatea si placerea sa-i "contemple" pe  studenti, intrebandu-i:
"ti-e frica, nu?"
Ca si cand cineva te-ar lovi in moalele capului, din senin si fara un motiv anume, doar pentru placerea de a te intreba apoi:
"te-a durut, nu?"


Detest acest gen de oameni, care iti intra cu buldozerul in suflet, pentru ca ai facut imprudenta sa le deschizi fereastra. Si care apoi au si cinismul de a intreba: "te doare, nu?"
Detest oamenii care ranesc gratuit pe cei care le-au umblat pe varfuri prin suflet.
Detest oamenii a caror ipocrizie se imbraca in strategeme absconse.
Am zis!

marți, noiembrie 24, 2009

"la scăderea totului din toate"


NU ACUM - Elegie
Asculta mai multe audio Muzica


A venit brusc..n-am apucat s-o alung...nici să mă prefac că n-o văd.

De altfel, la capitolul "să mă prefac" am fost mereu deficitară.

Chestie care nu se iartă niciodată şi se plăteşte întotdeauna.

Uneori foarte scump.

Eu, aia mandră de realismul şi ancorarea mea în realitate, am îndrăznit să păstrez o singură iluzie:

Că există în viaţa fiecăruia, oameni speciali şi relaţii speciale.

E drept, că se întâmplă şi minuni, când iluzia asta rezistă cu stoicism confruntării cu realitatea.

Altădată însă, ţi se pune o oglindă în faţă.

Şi tu, omul realist, îţi asumi s-o priveşti.


În oglindă - nimic special - doar goana fiecăruia după propriile iluzii.

În seara asta, oglinda doare, ca o cutie de cadouri ambalată albastru

dar goală.

De asta eu nu ofer decât cutii mici, transparente.

Ştiu că, după ce va trece starea, o să iau din nou de mânuţă iluzia aia.

Am nevoie de ea ca de aer.

Chiar dacă uneori descopăr cutii albastre, sunând a gol.

o dimineata...ciudata

A inceput pe la 3 jumate, cand m-am trezit ca mi se plimba prin neuroni refrenul de la Suliman Pasa ( excelent invatat la Moeciu).
Am adormit insa cuminte la loc, nu de alta dar saptamana de munca abia a inceput.
A urmat un vis despre cum cautam eu un cadou de Mos Nicolae...si nu-l gaseam:P.
Motiv pentru care, dupa obisnuita salata de fructe, am inceput sa ascult folkul studentiei mele. Mi-am amintit perioadele dinainte de vacanta de iarna...cu Copoul inzapezit frumos sau cu zloata, cu fetele mele dragi, bantuind prin Hala Centrala, cautand ultimele cadouri, inainte de a pleca fiecare pe la ai sai. Cu toata veselia aia nebuna, de care mi -e atat de dor.
Mi-am adus aminte, evident si de concertul de colinde al lui Walter, din minunatul anticariat al anticarului cel pipaitofil:P.
De ceaiul "vis de iarna", cu aroma de scortisoara. De sesiunea, de care nu mi-e dor..dar care, recunosc, avea farmecul ei, mai ales iarna...dragalasenia aia a unor oameni care impart aceeasi "suferinta" si, intr-un fel ciudat, isi aduc aminte de ea cu drag.
Nu ma intrebati ce legatura e intre Suliman Pasa si amintirile mele din studentie....poate doar veselia aia, cu aroma de libertate, cu miros de "poti respira linistit".
V-am zis ca e o dimineata ciudata.




P.S: in caz ca se intreaba cineva, stiu ca re postez unele melodii...insa na. ...neuronii mei aleg cateodata sa se uite in urma, la cerul albastru

duminică, noiembrie 22, 2009

citatul de azi

"Cred că te miră că în vocabularul meu, redus ani în şir la "te iubesc", există şi alte cuvinte. (..) Ani de zile mă uitam în oglindă şi nu-mi vedeam decât picioarele, fiindcă ele îţi plăceau. Azi, descopăr că meritam din partea mea o privire mai atentă.
Am fost pedepsită fiindcă am trăit o ficţiune. Omul n-are dreptul să trăiască decât realitatea. chiar dacă-l nemulţumeşte şi n-are dreptul să trăiască decât ceea ce poate arăta la lumina zilei, oricât de imperfect ar fi"

Ileana Vulpescu

fu o duminica foarte muzicala, se pare


Zoia Alecu - Lasa-ti mana in mana mea
Asculta mai multe audio Muzica



Lasa-ti mana-n mana mea
Si ne-om risipi in roua
Iarba verde ne-o canta,
Norii or uita sa ploua.


Mai apoi, pe inserate
Ne vom inveli-n petale
Visele cuminti, curate
Vor cadea-n pamantul moale.


Calda, streasina de stele
Ne-o trimite vantul bun,
Fruntile sa ni le spele
In al noptii val de fum.


Stau si cant
Intre cer si pamant.

inca una, bonus




And when it comes
Always too late
You put the future behind you

Then when it's gone
Always too soon
You put the past in front of you, in front of you

Everything takes you
Everything aches you
Everything breaks you
Everything spills you
Everything ills you
Everything kills you



And when the world
Is never enough
Nothing at all is too much for you

And when what's real
Is always too tough
Nothing at all can touch you, touch you



And when your heart's in pieces
And when your heart's in pieces
It's when the world's in pieces now
the world's in pieces now
the world's in pieces now

melodia de azi

sâmbătă, noiembrie 21, 2009

fără zorzoane

sunt momente în viaţă, când, din toată poezia cu care îmbraci realitatea,
ca s-o faci suportabilă, dacă nu poţi s-o faci frumoasă
rămâne exact
ceea ce trebuie.

fără zorzoane, constaţi că oameni în jurul cărora te-ai învârtit
"ca o planetă în jurul unui soare de-o zi"
dispar sau se transformă atât de mult, încât,
citindu-le numele într-o listă
iţi sună complet străin.

fără zorzoane,
vezi
că ţi-a păsat prea mult de ce simte
şi lui prea puţin
de ce simţi.

duşcaldduşreceduşcaldduşrece

din toate înţelepciunile care s-au spus
despre prietenie
abia dacă rămâne loc
de bună ziua.

de goodbye
niciodată

vineri, noiembrie 20, 2009

daca tot va plac perfectibile:)

clatitele, evident.


ovidiu mihailescu imperfect
Asculta mai multe audio Muzica

de toate zilele


Pasarea Colibri - Alte clipe, alt epilog
Asculta mai multe audio Muzica

Una din melodiile care mi-a bantuit neuronii azi, inexplicabil.
M-a apucat asa, o sete de folk de pe vremuri...de soare, cer senin ...de viata.
Un dor de Vama de asta vara.

Cine ma cunoaste stie ca supravietuiesc, cautand si gasind surse de entuziasm ...surse de zbor..cu sau fara aripi.....
Acum, sursa asta e concertul lui Andries, Petala pe care sper s-o primim cadou, eu si Simona, de Mos Nicolae.:)

Pana atunci, viata cea de toate zilele, cu autohipnoza ei, mai mult sau mai putin muzicala.
Lucrul cel mai bun care mi s-a intamplat saptamana asta a fost ca mi-a revenit vocea. Dupa prima noapte de somn odihnitor, fara tuse, am vrut sa scriu un post festiv, dar m-am temut sa nu cobesc:)

Totusi lucrurile de toate zilele, pe care le recapeti dupa ce ti-au lipsit o perioada, tocmai ca sa-si confirme importanta, merita si ele sarbatorite.

Ceea ce va dorim si dumneavoastra!

miercuri, noiembrie 18, 2009

fontililice, adica perfectibile:)




pentru ca orice om doarme mai linistit cand are pe cine da vina, Andreea poarta intreaga vina a faptului ca m-am "abatut" o...clatita...hai 3...de la postul pe care mi-l promisesem
eu, mie:))
aproape de fiecare data cand vorbim pe mess, Andreea are placerea sadica de a-mi marturisi ca ii e pofta de
emiliane
prajitura Ancuta
clatite...
si lista ar fi lunga daca eu as fi masochista
dar nu sunt:)
Si vorba psalmului lui Arghezi, am rezistat eu,
"dar, Doamne, pana cand?"
Nu sunt cu gem de capsuni, ca in cantecul lui Andries, pentru ca preferatele mele sunt cu ciocolata.
Dar melodia aia ramane mai dulce decat orice clatita.

marți, noiembrie 17, 2009

cu sufletu-n gat

Cand ma doare foarte tare gatul, sufletul ma doare mai putin.
Un fel de compensatie ciudata.
Mai sunt insa si exceptii.
In seara asta, imi conduceam umbra spre casa.
Nu vorbeam una cu alta, eu pentru ca n-am voce, ea pentru ca n-avea chef.
Iar pe strazi intunecate, ea are oricum inima cat un...greiere....deci compania-i nu prea ma ajuta.
In fata mea, doua persoane mergeau imbratisate.
Era greu sa-mi dau seama daca erau un el si o ea (hainele nu prea ii diferentiau) sau daca sunt iubiti, tata si fiica, bunic si nepot...habar n-am...un fel de buburuza si licurici
...pentru ca pareau mai mult sa se sprijine unul pe celalalt decat sa fie indragostiti.
pareau sa care in imbratisarea lor, piatra de moara a unei suferinte, impartita la doi
Ajungandu-i din urma, am vazut ca se sarutau. Asta a clarificat relatia lor.

Mi-am dus, cuminte, umbra mai departe.
Si durerea de gat.

despre distante









Nu Acum - Ne cunoastem
Asculta mai multe audio Muzica

duminică, noiembrie 15, 2009

mută ca o lebădă

de două zile mi-a pierit piuitul.
şi nici măcar n-am mâncat îngheţată
din oră în oră sună telefonul, să mă anunţe să iau pastila
nu ca ar avea vreun efect...
o să fie bine.


"acoperă-mi inima cu ceva"

A venit Andreea!

A



In afara de faptul ca am ras cum n-am mai ras demult si am mancat nesimtitor de multe dulciuri, nu mai zic nimic. Si asa am ramas fara voce. Prietenii sunt cei care stiu sa-ti citeasca pe buze:)

joi, noiembrie 12, 2009

ce alungi, alungat ramane


La primera castaña
Originally uploaded by Notker Corvax

VICTOR SOCACIU-Ceas fara timpAsculta mai multe audio MuzicaPentru tine, pentru mine Niciodata nu e bine Niciodata nu e bine Nu e bine pentru noi De la mine catre tine Sa dam ceasul care vine inapoi Sa dam veacul care vine inapoi. Sa dam moartea care vine inapoi.
Veacu-ncepe in ceasul de mana, Rataceste in zatul nocturn Cu-un cocos catre zori se ingana Si adoarme in ceasul din turn.
Ne iubim intre doua dezastre, Ceasul tau il intorc si-l refac, Si aud cum pe urmele noastre Galopeaza prin turnuri un veac.
Prin clepsidre vuieste tarana, Intre noi nu mai este nimic. Te culeg de pe ceasul de mana Si in ceasul din turn te ridic.
Si ce bland minutarul ma-nsala Si ce lacom dau ceasu-napoi, Ca sa-mi fii in secunde egala Ca sa nu fie varste-ntre noi.
Stau ascunsi toti piratii sa-nhate O secunda din mana cu ceas. Pe cand eu iti intind doua brate Daca timp fara timp ne-a ramas.

miercuri, noiembrie 11, 2009

Am zis!


singur, singur?


Rar...
Asculta mai multe audio Muzica

Acum caţiva ani, Manu şi Cristi se contraziceau pe tema "este sau nu este trist acest cântec".
El zicea că da, ea zicea că nu.
Deşi îl asculta...deşi era...mai mult decât tristă...
Îşi spunea însă tot timpul că "o să fie bine".
Chiar când nu credea.
Chiar când avea noduri în gît şi lacrimi în ochi.
Acum Manu o să fie mamă.
S-au dus nodurile în gât..ca şi când n-ar fi fost.
Ştiu că de obicei nu e de ajuns doar să crezi.
Am împrumutat însă ceva din încăpăţânarea ei de a crede.
C-o să fie bine.

marți, noiembrie 10, 2009

lilieci si fluturi

"Mi-e milă de fluturi când sting lumina
şi de lilieci când o aprind.
Nu pot să fac un pas fără să rănesc pe cineva?"

M. Sorescu

Dacă e să fac "contabilitatea" (că tot mi-am adus aminte de nea Sorescu), de-a lungul timpului am câştigat mai mulţi prieteni decât am pierdut.
Au plecat cei care au trebuit să plece.
A durut, a trecut....
Unul singur a plecat de atâtea ori încât, dacă prima dată a durut ca şi când ţi-ai smulge o unghie, ultima data doar am observat, cum observi că plouă afară.

Au rămas cei pe care îi pot privi în ochi, întâlnirile autentice.
Eu, fiind exact cât sunt..
Ei, de asemenea.
E mult, e puţin?
E esenţial.
Apropo de asta, prietenii mei fiind risipiţi prin ţară, folosesc uneori Poşta Română pentru a împărtăşi. Şi când îi întreb pe nenii de acolo: "E musai să trec valoarea sau să scriu conţinutul?", ei cică: "Nu, numai dacă aveţi ceva de valoare". Îmi venea să le răspund:
"Depinde. Ce valoare are o fărâmă de suflet?"
Dar să nu devenim sentimentali cu Poşta Română :)

luni, noiembrie 09, 2009

Asa e viata

m-a apucat asa o revolta...pozitiva :))
pe viata si pe toata tristetea inclusa in pret.
de incapatanata ce sunt, o sa ma bucur:

de-o plimbare intr-o zi de toamna, nici frumoasa, nici urata, nici calda nici rece
de imbratisarile pustoaicei de dimineata, primite cadou pentru fiecare "bravo"
de iaurtul asta, mancat pe fuga,
de petala lui andries, leganand povesti pe care poate o sa le traiesc, poate nu,
de faptul ca am inca o capacitate binecuvantata de a darui si a primi
de melodia asta, una din cele mai pretioase pe care le-am invatat de la mama:

Asa e viata
Asculta mai multe audio Muzica



cat inca respir, eu o sa dau si-o sa cer....


"Cat am dat, tot mai vreau sa dau,
Cat am luat tot mai vreau sa iau"....vorba Laurei Stoica....
o sa primesc ce vine, cum vine, cat vine, cand vine
cu zambetul pe buze sau cu noduri in gat....


Asa e viata!

duminică, noiembrie 08, 2009

la ciuperci, chiar ma pricep :P



poate daca fac poza la ce gatesc, imi dau feedback pozitiv si se intareste comportamentul :P

iaca asa fac eu treABA si cu mine insami

joi, noiembrie 05, 2009

despre oglinzi

in noua mea locuinta am mai multe oglinzi decat as avea nevoie.
doua dulapuri, adica 4 usi....un total de 4 oglinzi
noroc, ghinion...om vedea...
important e sa nu le inmultesc:)
era insa cam prea ceata in aceste oglinzi, si am purces sa le curat.
mai intai cu alcool sanitar, la sugestia mamei.
apoi cu detergent.
apoi cu detergent.
apoi cu detergent.
nu, nu exagerez:D
ceata nu se lasa stearsa.
dar nici eu nu m-am lasat :)
mai sunt cateva umbre cu care voi lupta maine.
... pana cand moartea ne va desparti

sau nu.

someday we'll be Saturday night


Bon Jovi - Someday I'll Be Saturday Night
Asculta mai multe audio Muzica



"Hey, man I'm alive I'm takin' each day and night at a time
I'm feelin' like a Monday but someday I'll be Saturday night



Now I can't say my name, and tell you where I am
I want to roll myself away, don't know if I can"